Face parte din familia Coniferae.
Administrarea de doze ponderabile produce modificari diatezice hidrogenoide (si-coza), similare cu cele produse de infectia gonococica, vaccinarea antivariolica sau muscatura de sarpe : retentie hidrica, ruci, transpiratii localizate, eruptii, catare (mai ales genito-urinare), hipertrofii glandulare, aerocolie, tulburari nevralgice, o discreta anemie, modificari de mentalitate (hiperim-presionabilitate).

Tinctura-mama se prepara din frunze tinere, recoltate la sfirsitul lui iunie, prin macerare in alcool.

Modalitati. Agravare noaptea, la caldura patului, la frig, in umezeala, dupa abuz de ceai, la ora 3, la ora 15 sau de la 3 la 15.

Ameliorare prin frectie, la presiune si intin-zind membrele. Marcata lateralitate stinga. Charette descrie un tip fizic de Thuya, pe care Voisin il neaga. Toti autorii afirma in antecedentele personale sau ereditare o infectie gonococica, o variolizare sau chiar o muscatura de sarpe ninos. Treptat apar : evolutie hidrogenoida (sensibilizare la umezeala), catare mucoase agravate la umezeala, transpiratii cronice axilare, la nilul buzei superioare, in jurul nasului, in regiunea genitala, numai in timpul somnului, excrescente rucoase sau getante (ruci, con-diloame, polipi), sau eruptii cu pustule mari pe partile acoperite ale corpului, modificari ale caracterului : neliniste, impresionabili-tate cu tendinta la plins.

Prin evolutia sico-zei se ajunge la hipotiroidie, modificari hipofizare, cu urmatoarele particularitati : aspect gras al pielii fetei cu accentuarea pliurilor nazogeniene si aspect de coaja de portocala al pielii; varicozitati pe pometi, aripile nasului si fata inferioara a limbii, rarirea parului, buze cianozate, par uscat si casant, ca si unghiile, care devin si canelate ; la nilul tegumentelor mai apar pete brune, mai ales pe spate si pe abdomen, si puncte rosii pe jumatatea stinga a corpului ; dintii se ingalbenesc si se cariaza ; se evidentiaza conturul nelor de pe dosul miinilor reci si umede, aerogastrie, flatulenta, aerocoiie si cresterea peristaltismului intestinal, sudori uleioase mai ales la miini si, in general, la partile descoperite ; impastarea soldurilor, bazinului, abdomenului, polipi, condiloame si getatii genitale, fibroame.

Hidrogenoidismul accentuindu-se, apar : frilozitate la umezeala, nevralgii de-a lungul traiectelor nervoase mai accentuate de partea stinga si insotite de spasme, indolenta, pesimism, frica de vint, impresionabilitate, tendinta la plins (inclusiv ascultind muzica), tendinta la idei fixe prin tulburari cenestopate (credinta ca ar aa in abdomen un animal viu sau, la femeie, ca e gravida), frica de cancer, insomnie de la 3 la 5, cosmaruri dormind pe partea stinga, dureri in membre cu polakiu-rie, cracmente articulare, sciatica stinga agravata de umezeala, cefalee mergind fron-tooccipital, de partea stinga. in cazurile recente se administreaza dilutia a 5-a centezimala, in cele mai chi, de la a 7-a la a 30-a.

In neoformatii : getatii (mai ales genitale si perianale), ruci (entual pruriginoase, singerind usor), polipi (nazali, pe corzile vocale), chist de ovar sting (cu durere iradiata in coapsa si agravata de menstre), fibrom, hipertrofie de amigdale etc, se administreaza dilutia a 4-a centezimala, si chiar de la a 9-a la a 12-a, la 1520 zile o data.In catarele sicosice cronice (cistite, ure-trite, metrite, vulvovaginite, rinite, bronsite sau otoree sicosica cronica) se administreaza dilutiile centezimalo a 4-a si a 5-a. in catarele vaginale poate sa apara o durere de ovar sting, agravata la menstruatie. Secretiile sint de regula rzui si au miros dezagreabil.
In sindromul gonoreic acut sau subacut se utilizeaza dilutia a 4-a centezimala. Retin atentia mictiunile cu frison si dureri uretrale postmictionale.