Ciumafaia (Datura stramonium) face parte din familia Solanaceae.
Administrarea de doze ponderabile provoaca dispnee si disfagie spasmodica, excitatie sexuala, hipertermie, eruptii scarlati-niforme si dureri de sold.
In etnoiatria romaneasca sint citate practici empirice
homeopatice cu ciumafaie. Elena Niculita Voronca (1903), Bartok (1969), si N. Leon (1903) au gasit in diferite zone ale tarii utilizarea tei contra 'frigurilor\" si a astmului bronsic.
Tinctura-mama se prepara din ta intreaga, proaspata, recoltata in pragul infloririi, in iulie.
Modalitati. Agravare in obscuritate, in singuratate, la vederea unor obiecte stralucitoare sau luminoase, inghitind, dupa somn. Ameliorare la lumina, intre oameni, la caldura.
Tipul de Stramonium este un simpatico-tonic predispus la excitatie si la congestie cerebrala. Bolnal e nervos, fricos, nu suporta caldura soarelui (care-i provoaca o
cefalee congestiva urmind curba solara si se agraveaza in decubit), sint intoleranti la zgomotul conversatiei. In crizele de excitatie, sint logoreici, incoerenti, violenti. Mai des este vorba despre copii si femei. Copin au tendinta de a lovi sau a musca si nu merg singuri la culcare, daca nu e o lumina in dormitorul lor. Scrisnesc din dinti in
somn si se trezesc uneori speriati, fara a recunoaste repede pe cei din jur. Frecvent, copilul prezinta o paloare in jurul gurii si midriaza. Femeile au menstre abundente precedate de excitatie sexuala.
Se administreaza dilutiile centezimale de la a 5-a la a 30-a in nervozitatea infantila, frica de obscuritate, spaime nocturne, bilbiieli, nimfomanie.
In delirul furios, locvace sau erotic, manii, delirium tremens, fobii,
delir dupa rezolvarea brusca a unui exantem, se utilizeaza di-lutii centezimale, de la a 5-a la a 9-a. Aceste deliruri se produc dupa o spaima, la un congestiv cerebral sau la un alcoolic, in cursul unei infectii, sau la un simpaticotonic. Bolnal e logoreic, trece usor de la euforie la violenta, prezinta o tendinta la
spasme si conlsii. Delirul poate lua o directie erotica, de culpabilitate. Faciesul e expresiv, rosu si congestionat, ochii sint stralucitori, injectati si proeminenti, pupilele
dilatate. Vederea unei oglinzi sau a apei curgind (sau auzirea acesteia) agraveaza delirul, mai ales dimineata, la trezirea din somn.
Dilutiile centezimale a 4-a si a 5-a sint active in conlsii, epilepsie, coree, teta-nos, spasme faringiene, laringiene sau eso-fagiene mai ales dupa o spaima sau la suprimarea secretiilor sau excretiilor (transpiratii, menstre, lobii, otoree, eruptii etc). Caracteristicile acestor spasme si conlsii sint urmatoarele : bruschetea si violenta, conservarea constientei, absenta oricarei dureri, agravare la lumina stralucitoare sau reflectata, ameliorarea in lumina difuza si in prezenta altor persoane. Disfagia e agravata incereind sa inghita lichide. Uneori conlsiile sint unilaterale. Lipsesc rar sudori reci si racirea corpului, in ciuda con-gestiei faciale.
Aceleasi dilutii se intrebuinteaza in scar-latina, erizipel, stari infectioase dupa intreruperea excretiilor sau secretiilor. Febra atinge maximum la amiaza. Debutul febrei se insoteste de o senzatie de racire generala, mai accentuata la extremitati. In frison si in faza de caldura, bolnalui nu-i e sete. Aparitia transpiratiilor e insotita de dorinta de bauturi acidulate. Disfagie. Somnul e agitat, dar durerile lipsesc.
