ta cu ghimpi din familia Apccineae.
Administrarea de doze ponderabile induce o stare tetanica asemanatoare cu cea din
intoxicatia cu Nux vomica, dar cu o influenta mai marcata asupra psihicului.
Tinctura-mama se prepara din seminte sfarimate.
Modalitati. Agrarea survine la necazuri, emotii, prin fumat, cafea, frig si la contact, iar ameliorarea la caldura, la presiune intensa sau la schimbarea pozitiei. Predomina lateralitatea dreapta, iar simptomatologia apare mai frecvent dimineata si eventual seara.
Tipul de Ignatia este, de regula, o femeie bruneta, cu ten masliniu, hipersensibila, cu toleranta la frustrare mica, rau maritata, evoluind, in general, intr-un mediu putin favorabil infloririi. Reactiile bolnavului au trei caracteristici : a. bruschetea aparitiei transformarilor si manifestarilor ; b. caracterul adesea paradoxal al tulburarilor; c. sensibilitatea la toti factorii emotionali, la
cafea si tutun. Mai retinem : entuziasm nestatornic, teatralitate, exuberanta, exagerare. Ceea ce domina loul clinic este caracterul paradoxal al simptomatologiei : nu suporta fumul de la tigareta sotului, dar ea fumeaza. Se utilizeaza dilutii centezimale, de la a 5-a la a 30-a, in insilitate nervoasa sau
mintala sub influenta a diversi factori emotionali, pitiatism, nervozitate, hipersensibilitate mintala, urmari ale necazurilor, psihastenie.
Se folosesc, de regula, dilutiile centezimale de la a 5-a la a 30-a. In caz ca s-a facut recent un tratament cu stricnina, se recomanda sa nu se utilizeze dilutii mai joase de a 9-a centezimala. Ora optima de administrare este li, intrucat seara poate provoca agitatie.
Aceleasi bune rezultate se o
btin in orice manifestare nervoasa sau spasmodica (lezio-nala sau functionala), vizibil agrata de factori emotivi si riind cu acestia, fara a-si pierde caracterul paradoxal, contradictoriu. Lipsa fixarii in localizare e caracteristica, dar exista totusi anumite simptome cu tendinta mai mare de a se repeta : senzatia de constrictie spasmodica a faringelui, ameliorata inghitind mai ales solide, senzatia de bula esofagiana urcind si fixindu-se in faringe, senzatia de vid epigastric cu slabiciune, ameliorata mincind si insotindu-se de suspine, sughit spasmodic agrat mincind, fumind sau bind cafea, eructatii, aero-fagie, dispepsii spasmodice si paradoxale,
spasme abdominale,
diaree emoti,
tuse nervoasa, uscata si spasmodica, agrata seara, fiind culcat, si putind fi oprita prin-tr-un efort de vointa, tahicardie emoti,
hipertensiune arteriala oscilanta, cu anxietate, palpitatii, nervozitate si mare oboseala, dureri : hemicranie foarte localizata, ameliorata culcat pe partea dureroasa, migrene,
cefalee la mirosuri, emotii, efort mintal, miros de tutun, cafea (ultimele doua rezolte prin mictiuni abundente).
