Scurt istoric al geneticii

SCURT ISTORIC AL GENETICII

Genetica poate fi definita succint drept stiinta ereditatii si variabilitatii organismelor. Notiunea de ereditate isi are originea in latinescul hereditas, care inseamna mostenire, iar primele observatii asupra ereditatii dateaza din Antichitate.

In secolul al XIX-lea, o data cu aparitia aglomerarilor 616j93g urbane si a dezvoltarii industriei, s-au dezvoltat substantial si cunostintele despre ereditate, mai ales cele privind ameliorarea calitativa a telor si animalelor. Au aparut astfel teoriile corpusculare ale ereditatii, ce sustineau in esenta ca in fiecare organ, tesut sau celula exista niste corpusculi care se acumuleaza in celulele sexuale si asigura transmiterea caracterelor la urmasi. Apogeul teoriilor corpusculare ale ereditatii a fost reprezentat de teoria plasmei germinative a lui August Weismann, care considera ca transmiterea ereditara a caracterelor se realizeaza de plasma germinativa, ce are o structura discontinua, fiind alcatuita din determinanti, inzestrati cu capacitatea de a transmite caracterele organismelor de la o generatie la alta. Desi corpusculii ereditari erau ipotetici, aspectul pozitiv al acestor teorii il constituie incercarea de a gasi un suport material ereditatii.

Primele legi ale ereditatii au fost descoperite in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de Gregor Mendel, considerat a fi unul din fondatorii geneticii ca stiinta. Pe baza unor experiente de hibridare efectuate la te timp de mai multi ani, el isi elaboreaza propria teorie asupra existentei factorilor ereditari, care ulterior au fost numiti gene si descopera primele legi ale ereditatii. Acestea sunt Legea puritatii gametilor si Legea segregarii independente a perechilor de caractere.

Cu numai 4 ani mai tarziu, in 1869, biologul suedez Friedrich Miescher a identificat si izolat o noua substanta existenta in nucleul unor anumite celule, despre care insa nu credea ca ar fi implicata in ereditate. In 1933, fizicianul vienez Erwin Schrdinger a sustinut ca si cromozomii contin, sub forma cifrata, codul genetic al fiecarei vietuitoare, iar in anul 1953, James Watson, impreuna cu englezul Francis Crick au propus un model de structura a acidului dezoxiribonucleic.

La 5 iulie 1996, in Scotia, Ian Wilmut a clonat primul mamifer: oaia Dolly. Au urmat maimuta, vaca, soarecele, porcul, gaina. In vara lui 2001 apare ovulul artificial si teoria copilului din doi tati.