Zgomotele inimii

ZGOMOTELE INIMII

Zgomotul I - zgomotul sistolic :

se aude la inceputul sistolei .

este zgomotul cu durata cea mai mare - 0,12 secunde

are

intensitatea de tarie medie mare

este un zgomot unic se aude ca un singur grup vibrator .

are frecventa medie joasa si tonalitatea joasa .

se aude cel mai bine la apex .

Cauze:

- principala cauza a intensitatii zg I este viteza de inchidere a mitralei si tricuspidei care este invers proportionala cu distanta dintre foitele valvelor ( distanta de la care pornesc valvele cand se inchid ) .

in timpul sistolei ecourile celor 2 foite sunt suprapuse , iar la sfarsitul sistolei sunt distincte . Dupa ce s-au deschis valvele , se inchid partial si apoi iar se deschid .

in functie de pozitia foitelor la sfarsitul telediastolei avem variatii ale intensitatii.

alta cauza este durata diastolei : daca diastola este lunga, foitele se apropie dupa un timp mai lung si zgomotul este mai putin intens . In bradicardie , zg. I este mai asurzit , iar in tahicardie este mai intarit. Exemplu : in reumatismul poliarticular acut poate fi atinsa inima producandu-se tahicardie , pentru ca afecteaza nodul atrioventricular si intarzie conducerea → bloc atrioventricular de grad I .

Zgomotul I nu trebuie sa fie dedublat ; daca zg. I are o durata mai mica de 30 ms ( milisecunde ) urechea le contopeste .

Dedublarea zg.I intre mitrala si tricuspida se numeste bloc de ramura dreapta → tricuspida se inchide mai tarziu datorita intarzierii conducerii .

Un zgomot I mai lung inseamna o mobilizare mai proasta a sistolei , in suferinta cordului cu origine ischemica .

Zgomotul II

este mult mai scurt - 60 ms

are intensitate medie

este dedublat strans variabil ; zg . II unic este patologic .

este dedublat datorita diferentei de inchidere a valvei aortice si pulmonare ( 30 ms ) .

dedublarea variabila este ciclica ; este ritmata la sfarsitul inspiratiei si variabila la sfarsitul expiratiei , acest lucru datorandu-se influentarii umplerii ventriculelor ( in special Vd ) in timpul respiratiei : aspiratia toracica din timpul inspiratiei favorizeaza intoarcerea venoasa , iar isi prelungeste sistola si ejectia , si intarzie inchiderea pulmonarei . In inima stanga , in inspiratie se mareste capacitatea sistemului venos pulmonar , volumul venos din vene este mai mare , iar umplerea Vs < Vd ; astfel Vs mai putin bine umplut isi scurteaza timpul de ejectie Þ aorta se inchide mai repede .

In expiratie se intampla invers : Vs se umple mai bine datorita impingerii sangelui in vv. pulmonare , iar Vd se umple mai prost . In expiratie pulmonara se inchide mai repede , iar aorta mai tarziu.

- cand Zg. II se dedubleaza larg si fix , neinfluentat de respiratie pacientul are defect septal atrial .

In defectul septal atrial :

atriul drept ( Ad ) se umple suplimentar → apare un volum mai mare de umplere a Vd .

dedublarea larga este data de o umplere mai buna a Vd .

respiratia va continua sa aiba acelasi efect numai ca in timpul inspiratiei creste intoarcerea venoasa din periferie , dar pe stanga diminua intoarcerea in As , datorita suntului Ad →As ( diminua debitul de sunt din stanga spre dreapta ) ; in expiratie , intoarcerea venoasa dinspre periferie scade , dar este compensata de suntul As → Ad , iar Vd se umple la fel ca in inspiratie ( creste debitul de sunt ) .

Exista dedublare larga variabila = sept intact , dar cu bloc de ramura dreapta → intarzie inchiderea pulmonarei .

Dedublarea paradoxala : nu apare in inspir dar apare in expir , in blocul de ramura stanga cand are loc inversarea cronologiei inchiderii aortei si pulmonarei ( aorta se inchide dupa pulmonara ) .

Zgomotul III

zgomot protodiastolic clinic - apare la sfarsitul umplerii rapide ventriculare .

cauze : conflictul ( frecarea ) dintre sange si peretele ventricular , datorita schimbarii curgerii sangelui si reactia peretelui muscular .

are intensitate joasa si tonalitate joasa

fiziologic nu se aud .

patologic se aude galopul protodiastolic datorat fie de o componenta sanguina → debit mare de umplere , fie de o cauza de perete ( perete rigid ) , fie de modificari geometrice ( dilatare de perete = anevrism ) → insoteste cardiopatia ischemica , insuficienta cardiaca ; galopul apare in : insuficienta aortica , mitrala .

intotdeauna apare un conflict sange perete , dar la omul sanatos nu se aude ( se amortizeaza ) .

Zgomotul IV

este un zgomot fiziologic presistolic

cauza : datorita conflictului sange - perete , ca urmare a pomparii unui supliment de sange in ventriculul umplut .

in patologie se aude un galop presistolic

cauzele galopului presistolic :

hipertrofie atriala

un

stiffness crescut sistola atriala creste conflictul sange - perete

- galopul presistolic apare inaintea galopului protodiastolic , deoarece cele 2 conflicte sunt diferite ( pasiv galopul protodiastolic , activ galopul presistolic ) .

Zgomote supraadaugate :

clickuri → in timpul sistolei

clacmente → in timpul deschiderii valvulare

sufluri .

Clickuri de ejectie :

cauza valvulara → valvula vibreaza cand se deschide

cauza vasculara → peretele vasului vibreaza

Clacmentele → apar la deschiderea valvei atrioventriculare

Suflurile sunt de mai multe feluri :

sistolice sunt produse de ejectia ventriculara printr-un culoar valavular anormal ( in stenoza aortica ) ; mai apar si in regurgitarea mitrala sau tricuspidiana in atrii .

diastolice pot fi date fie de regurgitare atrio-ventriculara in insuficienta aortica , fie de umplere diastolica → culoar anatomic anormal de umplere . Suflul de regurgitare incepe cu Zg . aortic , dupa zg. II . Suflul de blocaj atrioventricular incepe dupa deschiderea mitralei → indepartat de zg . II .

continue incep cu zg. I , ajung la zg.II , si apoi se continua cu zg I urmator . Apare in persistenta de duct arterial ( prin care sangele trece din aorta in pulmonara in diastola , si din pulmonara in aorta in sistola ) .

Pentru perceperea cat mai buna a acestor zgomote , in clinica se folosesc urmatoarele manevre :

manevra Walsalwa inspir profund si efort de expir cu glota inchisa , fara golirea plamanilor .

manevra Muller efort de inspir cu glota inchisa .

CINEMATICA POMPEI CARDIACE

DEBITUL CARDIAC

Definitie : - este volumul de sange pompat de Vs / minut = debitul micii circulatii.

valori normale sunt variabile , in functie de antrenament , varsta ; in repaus este cam de 5-6 l ; pentru un calcul mai corect se foloseste indexul cardiac I .C = volum de sange / min. / m² de suprafata corporala ; de exemplu : pentru 1,8 m² de suprafata corporala la 5 l debit cardiac , IC = 3,5 l / min./ m² .

determinarea debitului cardiac se poate face

direct → Harvey pe animale

indirect pe om , pe baza principiului lui Fick : fiecare litru de sange lasa la tesuturi un anumit volum de O2 : la 20 % saturatie in O2 , sangele lasa la tesuturi 5 % O2 ; se masoara volumul de O2 consumat si se determina metabolismul bazal ; daca fiecare litru de O2 lasa la tesuturi 50 ml de O2 Þ un individ consuma 300 ml / min Þ debitul cardiac ( DC ) = 6 l / min . Deci DC = volumul de O2 consumat pe minut / ( Ao2 Vo2 ) , unde Ao2 → volumul arterial de O2 si Vo2 → volumul venos de O2 .

DC / frecventa = volumul bataie = 80 ml Þ ventriculul ejecteaza 50 60 % din volumul de umplere = fractie de ejectie ; in efort se ejecteaza 100 % .

Factori care influenteaza DC

volemia DC variaza direct proportional cu volemia .

volumul de intoarcere venoasa este favorizat in clinostatism , dar si mai bine favorizata este in clinostatism cu picioarele la 60 → pozitia TRENDELEMBERG .

volumul de ejectie sau fractia de ejectie .

frecventa cardiaca DC variaza direct proportional pana la o anumita frecventa , dincolo de care scade ; in tahicardie scade DC

debitul de transfer de sange din timentul arterial in timentul venos , la nivelul arteriolelor ; constrictia arteriolara scade transferul , deci scade intoarcerea venoasa Þ scade debitul cardiac , iar arteriodilatarea creste DC .

TRAVALIUL CARDIAC

este produsul dintre presiune si volum ; pe minut lucrul mecanic ( L ) este de 7 Kg x m pentru Vs , si de 1-l,5 Kg x m pentru Vd ; in total pentru toata inima → 8-9 Kg x m .

travaliul bataie este de 90-l00 g x m / bataie

indexul travaliului bataie : 60-70 g x m / bataie / m² de suprafata corporala

Componentele lucrului mecanic :

lucrul extern cel descris mai sus = volum x presiune

lucrul intern → invizibil reprezinta reorganizare arhitecturala a fibrelor miocardice = wall stress ; wall-stress-ul este un fenomen fizic complex ce se deduce din ecuatia Laplace : T ( tensiunea parietala ) = P ( presiunea ) x R ( raza peretelui ) ; o cavitate , cu cat are raza mai mare , in interior dezvolta presiuni mai mari , iar wall-stressul este mai mare ; componenta principala a lucrului intern este wall-stress-ul .

exista un travaliu diastolic , de umplere → wall-stress diastolic , si un travaliu cinetic .

Pentru a presta lucru , inima consuma energie : ATP, O2 ; cordul lucreaza in conditii exclusiv aerobe .