eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Fiziologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » fiziologie

Zgomotele inimii


ZGOMOTELE INIMII


Zgomotul I - zgomotul sistolic :

se aude la inceputul sistolei .

este zgomotul cu durata cea mai mare - 0,12 secunde

are



intensitatea de tarie medie mare

este un zgomot unic se aude ca un singur grup vibrator .

are frecventa medie joasa si tonalitatea joasa .

se aude cel mai bine la apex .

Cauze:

- principala cauza a intensitatii zg I este viteza de inchidere a mitralei si tricuspidei care este invers proportionala cu distanta dintre foitele valvelor ( distanta de la care pornesc valvele cand se inchid ) .

in timpul sistolei ecourile celor 2 foite sunt suprapuse , iar la sfarsitul sistolei sunt distincte . Dupa ce s-au deschis valvele , se inchid partial si apoi iar se deschid .

in functie de pozitia foitelor la sfarsitul telediastolei avem variatii ale intensitatii.

alta cauza este durata diastolei : daca diastola este lunga, foitele se apropie dupa un timp mai lung si zgomotul este mai putin intens . In bradicardie , zg. I este mai asurzit , iar in tahicardie este mai intarit. Exemplu : in reumatismul poliarticular acut poate fi atinsa inima producandu-se tahicardie , pentru ca afecteaza nodul atrioventricular si intarzie conducerea → bloc atrioventricular de grad I .

Zgomotul I nu trebuie sa fie dedublat ; daca zg. I are o durata mai mica de 30 ms ( milisecunde ) urechea le contopeste .

Dedublarea zg.I intre mitrala si tricuspida se numeste bloc de ramura dreapta → tricuspida se inchide mai tarziu datorita intarzierii conducerii .

Un zgomot I mai lung inseamna o mobilizare mai proasta a sistolei , in suferinta cordului cu origine ischemica .


Zgomotul II

este mult mai scurt - 60 ms

are intensitate medie

este dedublat strans variabil ; zg . II unic este patologic .

este dedublat datorita diferentei de inchidere a valvei aortice si pulmonare ( 30 ms ) .

dedublarea variabila este ciclica ; este ritmata la sfarsitul inspiratiei si variabila la sfarsitul expiratiei , acest lucru datorandu-se influentarii umplerii ventriculelor ( in special Vd ) in timpul respiratiei : aspiratia toracica din timpul inspiratiei favorizeaza intoarcerea venoasa , iar isi prelungeste sistola si ejectia , si intarzie inchiderea pulmonarei . In inima stanga , in inspiratie se mareste capacitatea sistemului venos pulmonar , volumul venos din vene este mai mare , iar umplerea Vs < Vd ; astfel Vs mai putin bine umplut isi scurteaza timpul de ejectie Þ aorta se inchide mai repede .

In expiratie se intampla invers : Vs se umple mai bine datorita impingerii sangelui in vv. pulmonare , iar Vd se umple mai prost . In expiratie pulmonara se inchide mai repede , iar aorta mai tarziu.

- cand Zg. II se dedubleaza larg si fix , neinfluentat de respiratie pacientul are defect septal atrial .

In defectul septal atrial :

atriul drept ( Ad ) se umple suplimentar → apare un volum mai mare de umplere a Vd .

dedublarea larga este data de o umplere mai buna a Vd .

respiratia va continua sa aiba acelasi efect numai ca in timpul inspiratiei creste intoarcerea venoasa din periferie , dar pe stanga diminua intoarcerea in As , datorita suntului Ad →As ( diminua debitul de sunt din stanga spre dreapta ) ; in expiratie , intoarcerea venoasa dinspre periferie scade , dar este compensata de suntul As → Ad , iar Vd se umple la fel ca in inspiratie ( creste debitul de sunt ) .



Exista dedublare larga variabila = sept intact , dar cu bloc de ramura dreapta → intarzie inchiderea pulmonarei .

Dedublarea paradoxala : nu apare in inspir dar apare in expir , in blocul de ramura stanga cand are loc inversarea cronologiei inchiderii aortei si pulmonarei ( aorta se inchide dupa pulmonara ) .


Zgomotul III

zgomot protodiastolic clinic - apare la sfarsitul umplerii rapide ventriculare .

cauze : conflictul ( frecarea ) dintre sange si peretele ventricular , datorita schimbarii curgerii sangelui si reactia peretelui muscular .

are intensitate joasa si tonalitate joasa

fiziologic nu se aud .

patologic se aude galopul protodiastolic datorat fie de o componenta sanguina → debit mare de umplere , fie de o cauza de perete ( perete rigid ) , fie de modificari geometrice ( dilatare de perete = anevrism ) → insoteste cardiopatia ischemica , insuficienta cardiaca ; galopul apare in : insuficienta aortica , mitrala .

intotdeauna apare un conflict sange perete , dar la omul sanatos nu se aude ( se amortizeaza ) .


Zgomotul IV

este un zgomot fiziologic presistolic

cauza : datorita conflictului sange - perete , ca urmare a pomparii unui supliment de sange in ventriculul umplut .

in patologie se aude un galop presistolic

cauzele galopului presistolic :

hipertrofie atriala

un



stiffness crescut sistola atriala creste conflictul sange - perete

- galopul presistolic apare inaintea galopului protodiastolic , deoarece cele 2 conflicte sunt diferite ( pasiv galopul protodiastolic , activ galopul presistolic ) .


Zgomote supraadaugate :

clickuri → in timpul sistolei

clacmente → in timpul deschiderii valvulare

sufluri .

Clickuri de ejectie :

cauza valvulara → valvula vibreaza cand se deschide

cauza vasculara → peretele vasului vibreaza

Clacmentele → apar la deschiderea valvei atrioventriculare

Suflurile sunt de mai multe feluri :

sistolice sunt produse de ejectia ventriculara printr-un culoar valavular anormal ( in stenoza aortica ) ; mai apar si in regurgitarea mitrala sau tricuspidiana in atrii .

diastolice pot fi date fie de regurgitare atrio-ventriculara in insuficienta aortica , fie de umplere diastolica → culoar anatomic anormal de umplere . Suflul de regurgitare incepe cu Zg . aortic , dupa zg. II . Suflul de blocaj atrioventricular incepe dupa deschiderea mitralei → indepartat de zg . II .

continue incep cu zg. I , ajung la zg.II , si apoi se continua cu zg I urmator . Apare in persistenta de duct arterial ( prin care sangele trece din aorta in pulmonara in diastola , si din pulmonara in aorta in sistola ) .

Pentru perceperea cat mai buna a acestor zgomote , in clinica se folosesc urmatoarele manevre :

manevra Walsalwa inspir profund si efort de expir cu glota inchisa , fara golirea plamanilor .



manevra Muller efort de inspir cu glota inchisa .


CINEMATICA POMPEI CARDIACE

DEBITUL CARDIAC

Definitie : - este volumul de sange pompat de Vs / minut = debitul micii circulatii.

valori normale sunt variabile , in functie de antrenament , varsta ; in repaus este cam de 5-6 l ; pentru un calcul mai corect se foloseste indexul cardiac I .C = volum de sange / min. / m² de suprafata corporala ; de exemplu : pentru 1,8 m² de suprafata corporala la 5 l debit cardiac , IC = 3,5 l / min./ m² .

determinarea debitului cardiac se poate face

direct → Harvey pe animale

indirect pe om , pe baza principiului lui Fick : fiecare litru de sange lasa la tesuturi un anumit volum de O2 : la 20 % saturatie in O2 , sangele lasa la tesuturi 5 % O2 ; se masoara volumul de O2 consumat si se determina metabolismul bazal ; daca fiecare litru de O2 lasa la tesuturi 50 ml de O2 Þ un individ consuma 300 ml / min Þ debitul cardiac ( DC ) = 6 l / min . Deci DC = volumul de O2 consumat pe minut / ( Ao2 Vo2 ) , unde Ao2 → volumul arterial de O2 si Vo2 → volumul venos de O2 .

DC / frecventa = volumul bataie = 80 ml Þ ventriculul ejecteaza 50 60 % din volumul de umplere = fractie de ejectie ; in efort se ejecteaza 100 % .

Factori care influenteaza DC

volemia DC variaza direct proportional cu volemia .

volumul de intoarcere venoasa este favorizat in clinostatism , dar si mai bine favorizata este in clinostatism cu picioarele la 60 → pozitia TRENDELEMBERG .

volumul de ejectie sau fractia de ejectie .

frecventa cardiaca DC variaza direct proportional pana la o anumita frecventa , dincolo de care scade ; in tahicardie scade DC

debitul de transfer de sange din timentul arterial in timentul venos , la nivelul arteriolelor ; constrictia arteriolara scade transferul , deci scade intoarcerea venoasa Þ scade debitul cardiac , iar arteriodilatarea creste DC .


TRAVALIUL CARDIAC

este produsul dintre presiune si volum ; pe minut lucrul mecanic ( L ) este de 7 Kg x m pentru Vs , si de 1-l,5 Kg x m pentru Vd ; in total pentru toata inima → 8-9 Kg x m .

travaliul bataie este de 90-l00 g x m / bataie

indexul travaliului bataie : 60-70 g x m / bataie / m² de suprafata corporala

Componentele lucrului mecanic :

lucrul extern cel descris mai sus = volum x presiune

lucrul intern → invizibil reprezinta reorganizare arhitecturala a fibrelor miocardice = wall stress ; wall-stress-ul este un fenomen fizic complex ce se deduce din ecuatia Laplace : T ( tensiunea parietala ) = P ( presiunea ) x R ( raza peretelui ) ; o cavitate , cu cat are raza mai mare , in interior dezvolta presiuni mai mari , iar wall-stressul este mai mare ; componenta principala a lucrului intern este wall-stress-ul .

exista un travaliu diastolic , de umplere → wall-stress diastolic , si un travaliu cinetic .

Pentru a presta lucru , inima consuma energie : ATP, O2 ; cordul lucreaza in conditii exclusiv aerobe .




Alte materiale medicale despre: Fiziologie




Acest capitol nu face decat sa sintetizeze cele spuse mai inainte, deoarece, cand am vorbit despre alcatuirea anatomica a inimii, fiecare componenta a [...]
Explorarea inimii prin raze X este, ca si electrocardio-grafia, veche de un secol. Roentgen, descoperitorul razelor X (sau Roentgen), a observat ca te [...]
MUSCHII TRUNCHIULUI Se insera pe scheletul osteo-fibros al trunchiului. Trunchiul este constituit din:  &nbs [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre fiziologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie


    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile