Clasificarea hemoragiilor

Clasificarea hemoragiilor

Clasificarea hemoragiilor se face dupa mai multe criterii:

a)      Dupa natura vasului lezat, se diferentiaza:

Hemoragia arteriala sangele are culoarea rosu deschis si tasneste ritmic;

Hemoragia venoasa sangele are culoarea rosu inchis 151j93b si se exteriorizeaza sub presiune constanta, fara pulsatii;

Rareori se intalnesc tipuri pure de hemoragie. De cele mai multe ori, hemoragia este mixta, cu predominanta uneia dintre ele.

b)- In functie de sediul sangerarii, se deosebesc:

Hemoragia externa cand sangele se scurge in afara printr-o plaga;

Hemoragia interna cand sangele se acumuleaza intr-o cavitate anatomica in interiorul organismului. Dupa localizarea hemoragiei interne deosebim:

hemotoraxul acumularea sangelui in cavitatea pleurala;

hemoperitoneul acumularea sangelui in cavitatea peritoneala;

hemopericardul acumularea sangelui in cavitatea pericardica.

Hemoragia interna exteriorizata - este o hemoragie interna intr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sangelui la exterior pe cale naturala. In functie de sursa sangerarii, deosebim:

- Epistaxis hemoragia mucoasei nazale;

- Hemoptizia hemoragia a carei sursa este la nivelul arborelui respirator. Sangele este rosu, aerat, spumat, eliminat pe gura prin efort de tuse.

- Hematemeza eliminarea pe gura, prin varsaturi, de sange amestecat cu chiaguri. Sangerarea isi are sediul in esofagul interior, stomac sau duoden. Cand hemoragia este puternica, sangele este rosu, nealterat, daca insa sangerarea este redusa si sangele stagneaza in stomac,sangerarea are aspect de zat de cafea.

- Melena consta in exteriorizarea sangelui acumulat in tubul digestiv ca urmare a unei hemoragii digestive superioare, prin defecatie. Scaunul melenic este negru, lucios, moale, de culoarea pacurei.

- Hemoragia oculta consta intr-o sangerare digestiva de mica intensitate dar persistenta, ce nu modifica aspectul scaunului, dar care prin eliminarea fierului, produce in timp anemie.

- Menstre (metroragie) sangerare de origine uterina, exteriorizata prin vagin, produsa in intervalul dintre doua cicluri menstruale;

- Menoragia menstruatie excesiv de abundenta si prelungita;

- Hematuria sangerarea prin mictiune produsa la nivelul aparatului reno-urinar.

Hemoragia intratisulara in urma careia, prin acumulare locala de sange se produce un hematom.

Dupa cauza generatoare a hemoragiei,se diferentiaza:

Hemoragii traumatice (accidentale sau chirurgicale);

Hemoragii netraumatice, cand sangerarea are loc in absenta unui traumatism (agresiune chimica, tulburari trofice etc.).

Dupa abundenta sangerarii, hemoragiile pot fi:

de mica intensitate (de gravitate mica), cand cantitatea totala de sange care s-a pierdut este mai mica de 500 ml. Clinic: TA100 mmHg; AV100 b/min; Hb10 g%; Ht35%;

de gravitate medie, cand cantitatea de sange este intre 500 si 1500ml; cu tablou clinic evident: 80TA100mmHg; 100AV120b/min; Hb=8-l0 g%; Ht=30-35%; apar simptome clinice - astenie, ameteli, chiar senzatii de lipotimie.

de gravitate mare, insotite de soc si colaps circulator, pierderea de sange este continua si depaseste 1500 ml; clinic AV 120 b/min, apoi 160 b/min in faza decompensata, TA80 mm Hg, Hb7 g% , Ht25%, extremitatile sunt reci si transpirate.

Cataclismice, cand ritmul pierderii de sange este rapid (din vase mari), colaps vascular care conduce la coma.

Simptomatologia pacientilor cu hemoragie depinde de:

cantitatea de sange pierduta;

ritmul sangerarii;

continuarea sau oprirea sangerarii;

conditia biologica a bolnavului;

nivelul anterior al hemoglobinei (Hb) si al hematocritului (Ht).

O sangerare de mica intensitate nu are repercursiuni importante. Hemoragiile medii si grave sunt insotite insa de tulburari din partea intregului organism, pacientul acuzand: astenie marcanta, ameteli, lipotimie la trecerea in ortostatism, tulburari de vedere si echilibru, stare de agitatie si anxietate datorita lipsei de oxigen a creierului.

Se constata paloarea accentuata a tegumentelor si mucoaselor, transpiratii reci, polipnee, tahicardie, tensiunea arteriala are tendinta de scadere, sete intensa, limba uscata, diureza in cantitate mica (oligurie).