PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE
|
FISA 4.1. PREGATIREA PREOPERATORIE |
|
Pregatirea pacientului pentru operatie prin : restrictionarea aportului de alimente si lichide pregatirea campului operator (suprafata cutanata) recoltarea produselor pentru examene de laborator efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin: revederea semnaturii consimtamantului chirurgical completarea cu acuratete a listei operatorii Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei. |
|
OBIECTIVE SPECIFICE |
|
Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic si psihic. Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic. Incizia operatorie determina durere si predispune la infectii. Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator. |
durere si predispune la infectii.
† Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator.
"
v:shapes="_x0000_s1029">
|
PRINCIPII DE INGRIJIRE |
|
FISA 4.1.1. PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA |
|
Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie. Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau cu muribunzii. Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile preoperatorii Se respecta opiniile pacientului legate de credinte si conceptii. Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de consecintele acestuia (limitari, mutilari). Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti. Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului. Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului; nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un avocat al pacientului (verificand daca pacientul a inteles informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie). Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa primeasca medicatia sedativa, preanestezica. Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii |
|
PREGAREA PSIHICA A BOLNAVULUI |
|
Se face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor nedeplasabili. Se curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce riscul infectiei prin flora cutanata. |
|
IGIENA PACIENTULUI |
|
Se depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se creeze solutii de continuitate. Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reactii alergice si iritatii ale mucoaselor din zonele intime. Nu se depileaza sprancenele in cazul interventiilor la nivelul globului ocular. Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul la alergie prin anamneza) Se acopera campul operator cu un camp steril. In
caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras
la pat sau Se contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia. |
|
CREAREA CAMPULUI OPERATOR |
|
Se masoara si se reprezinta grafic functiile vitale : temperatura, puls, T.A., respiratie. Se cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei si anestezicelor. Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de alergie. Se noteaza si se raporteaza eventualele simptome de infectie a cailor respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei. |
cailor respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei.
"
v:shapes="_x0000_s1052">
|
SUPRAVEGHEREA INAINTEA OPERATIEI |
|
Se verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale : grupul sanguin si factorul Rh hemograma glicemia ureea creatinina sanguina electrolitii serici probele hepatice factorii de coagulare sumarul de urina Se efectueaza : ECG, radiografie pulmonara. |
|
INVESTIGAREA PARACLINICA |
|
GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL |
clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv.
† Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal.
"
v:shapes="_x0000_s1058">
alimentar oral cu o zi inainte de operatie.
† Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de dinaintea operatiei.
† Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de bauturi alcoolice.
"
v:shapes="_x0000_s1055">
|
RESTRICTIA ALIMENTARA |
|
FISA 4.1.2. PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI |
|
Se supravegheaza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze. Se masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, T.A.. Se apreciaza starea generala si comportamentul. Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale, tusea, coriza, diareea, aparitia menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie. Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact. Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor. Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o sonda cala, daca medicul indica Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte. |
menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie.
† Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact.
† Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor.
† Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o sonda cala, daca medicul indica
† Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte.
"
v:shapes="_x0000_s1061">
|
MASURI GENERALE |
|
Se administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute inainte de operatie, daca administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de operatie in administrarea parenterala Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia, determinand hipotensiune arteriala ortostatica. Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-sefe, insotite de procesul verbal. |
hipotensiune arteriala ortostatica.
† Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-sefe, insotite de procesul verbal.
"
v:shapes="_x0000_s1036">
|
ADMINISTRAREA PREMEDICATIEI |
|
Se transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de nursa. Se insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigatiilor, cu consimtamantul scris. Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa bolnavul. Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie). |
|
TRANSPORTUL BOLNAVULUI |
|
Se pregateste, intre timp, salonul pentru primirea, in conditii optime, a operatului : igiena salonului aerisirea salonului schimbarea lenjeriei de pat asigurarea cu material de protectie a patului. Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie. Se pregatesc : tensiometru si stetoscop biauricular stativ trusa de perfuzat solutii perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie urinar bazinet tavita renala alte materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc). |
igiena salonului
aerisirea salonului
schimbarea lenjeriei de pat
asigurarea cu material de protectie a patului.
† Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie.
† Se pregatesc :
tensiometru si stetoscop biauricular
stativ
trusa de perfuzat
solutii perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie
urinar
bazinet
tavita renala
alte materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc).
"
v:shapes="_x0000_s1065">
|
PREGATIREA SALONULUI POSTOPERATOR |
|
FISA 4.1. 3. PREGATIREA PREOPERATORIE SPECIALA |
|
Corectarea deficientelor organismului. Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator. Evitarea complicatiilor grave in timpul sau imediat dupa operatie. |
|
OBIECTIVE |
|
Pacienti cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni. Pacienti cu afectiuni preexistente (tarati) : cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, diabet zaharat. |
diabet zaharat.
"
v:shapes="_x0000_s1074">
|
INDICATII |
|
A.
MASURI SPECIFICE LEGATE DE
APARATUL SAU ORGANUL PE CARE In cazul intervetiilor pe aparatul respirator se practica: aspirarea secretiilor traheo-bronsice medicatie specifica: o fluidifiante ale secretiilor o expectorante o bronhodilatatoare o intubatia cu sonde speciale - sonda CARLENS (prezinta doua brate, cate unul pentru fiecare bronhie) cand este necesara excluderea temporara a unui plaman sau pentru a preveni inundatia bronsica cu secretii (ex. Chist hidatic) In cazul operatiilor pentru stenoza pilorica si a operatiilor pe stomac : ●montarea unei sonde naso-gastrice de aspiratie a stazei gastrice, cu 3-4 zile inainte de operatie ●spalatura gastrica in seara dinaintea operatiei In caz de ocluzie intestinala: aspiratie naso-gastrica reechilibrare hidro-electolitica i.v. In cazul intervetiilor pe colon si rect : golirea continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin : o regim alimentar cu putine reziduuri (carne, oua, branza, lapte, iaurt) |
ocluzie intestinala:
aspiratie naso-gastrica
reechilibrare hidro-electolitica i.v.
† In cazul intervetiilor pe colon si rect :
golirea continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin :
o regim alimentar cu putine reziduuri (carne, oua, branza, lapte, iaurt)
"
v:shapes="_x0000_s1077">
|
MASURI SPECIFICE |
|
o regim exclusiv hidric cu 24 ore inainteaoperatiei administrarea de solutii hipertone cu 24 ore inaintea operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinala si nu se absoarbe prin mucoasa intestinala); se administreaza 4 plicuri dizolvate fiecare in cate 1 litru de apa (4 litri in total) in seara care precede interventia, fiecare litru fiind baut intr-o ora. reechilibrarea hidroelectolitica parenterala clisme evacuatorii in cazul in care administrarea Fortrans-ului este contraindicata (stare generala alterata, insuficienta cardiaca, HTA, etc). aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotice B. MASURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii. Se vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-l2 luni dupa un infarct miocardic acut. Se converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator. Se face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa, preoperator. Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici : dieta hipercalorica predominant glucidica vitaminoterapie reducerea aportului de proteine pentru a scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici). Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor digestive acute de stress la pacientii cu risc major. |
insuficienta cardiaca, HTA, etc).
aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotice
B. MASURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE
† Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii.
† Se vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-l2 luni dupa un infarct miocardic acut.
† Se converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator.
† Se face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa, preoperator.
† Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici :
dieta hipercalorica predominant glucidica
vitaminoterapie
reducerea aportului de proteine pentru a scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici).
† Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor digestive acute de stress la pacientii cu risc major.
"
v:shapes="_x0000_s1078">
|
MASURI SPECIFICE |
|
FISA 4.1.4. PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA |
|
MASURI PREOPERATORII DE URGENTA |
|
Pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala efectuata in primele 2-3 ore de la internare sau in primele 4-6 ore (in caz de semiurgenta). Pregatirea preoperatorie pentru urgentele majore cu risc vital. |
|
DEFINITIE |
|
Salvarea vietii pacientului. Prevenirea complicatiilor intra, si postoperatorii imediate. |
|
OBIECTIVE |
|
Masurile se aplica in sala de operatie si se refera la toaleta sumara pe regiuni insistandu-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie monitorizarea functiilor vitale si vegetative desocarea bolnavului socat recoltarea de urgenta a sangelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare, grup sanguin si factor Rh administrarea premedicatiei |
|
FISA 4.2. INGRIJIREA INTRAOPERATORIE |
|
Controlul infectiei prin respectarea circuitelor si aplicarea tehnicilor aseptice Asigurarea sigurantei si protectiei pacientulu Prevenirea complicatiilor intraoperatorii. |
|
OBIECTIVE SPECIFICE |
|
Nursa de la blocul operator verifica curatenia si functionalitatea aparatelor si echipamentelor din spatiile medicale (salile de operatii cu anexele aferente): spalator filtru pentru chirurgi cu robinete cu apa sterila,spatiu pentru pregatirea materialelor si pentru trezirea operatului, camera protocol operator. In sala de operatii viscerale verifica: lampa scialitica, oxigenatorul de perete, aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele. Se pregatesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale, pachetele cu bluze si masti sterile, caruciorul cu medicamente, masa de operatii |
|
PREGATIREA SALII DE OPERATIE |
|
In sala se intra numai cu echipament de protectie: halat, papuci, boneta, masca. Halatele echipei sunt considerate sterile in fata, de la umar pana la mijloc si de la mana pana aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gatul, zonele axilare si spatele. Mesele acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafata; orice material care atinge suprafata mesei este considerat contaminat. Personalul echipei sterile trebuie sa stea in apropierea suprafetelor sterile, iar daca-si schimba pozitiile, trebuie sa se intoarca cu fata catre fata celuilalt sau cu spatele catre spatele celuilalt Tot personalul trebuie sa foloseasca masti care asigura o filtrare inalta Mastile trebuie sa acopere complet nasul si gura si sa fie fixate si nu purtate larg in jurul gatului. Cand mastile sunt indepartate, se ating numai legaturile pentru a preveni contaminarea mainilor de la zona nazofaringiana Unghiile se taie scurt pentru a preveni strapungerea manusilor. |
|
REGULI DE BAZA ALE ASEPSIEI IN SALA DE OPERATIE |
|
Protocolul de admitere in zona in care pacientul este tinut pana ajunge in sala de operatie, prevede sa se verifice de catre nursa:
|
|
ADMITEREA PACIENTULUI IN ZONA SALII DE OPERATIE |
|
Responsabilitatea pentru pozitionarea pacientului revine impreuna nursei, chirurgului si anestezistului Pozitionarea pacientului va tine seama de: tipul si locul interventiei mobilitatea articulatiilor varsta pacientului evitarea aparitiei leziunilor de compresiune la nivelul tesuturilor si nervilor facilitarea functiei cardiocirculatorie si pulmonara Pozitionarea corecta este importanta pentru: expunerea adecvata a zonei operatorii accesul usor pentru inducerea anesteziei si administrarea de solutii si medicamente i.v. promovarea functiilor respiratorii si circulatorii asigurarea intimitatii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare Pentru mentinerea in pozitia adecvata interventiei, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa de operatie. |
|
POZITIONAREA PACIENTULUI PENTRU OPERATIE |
|
Se face curatarea mecanica a pielii cu apa si sapun Se dezinfecteaza cu un agent anti-microbian Se acopera regiunea cu un camp steril cu fereastra, sau cu folie adeziva, transparenta, prin care se face incizia si care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii Se utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare pentru obtinerea starii de inconstienta, de analgezie, relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie. |
relaxare musculara si disparitie a reflexelor; medicul anestezist este ajutat de nursa de anestezie.
"
v:shapes="_x0000_s1148">
|
PREGATIREA CAMPULUI OPERATOR SI ANESTEZIA |
|
Nursa va supraveghea: functiile vitale, culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor, temperatura corporala, comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, ge, vorbeste excesiv, se misca excesiv), ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea autotraumatizarii |
|
Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt: asigurarea unei anestezii corecte mentinerea linistei operatorii depistarea la timp a incidentelor ce pot sa apara Elementele de supraveghere: fazele anesteziei prin masurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice ventilatia pulmonara care poate fi tulburata in urma curarizarii, actiunii analgeticelor centrale se apreciaza prin observarea tegumentelor, masurarea frecventei respiratorii, dozarea gazelor din sange constantele circulatorii se urmaresc clinic prin aprecierea ritmului cardiac si masurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor electrice. aprecierea pierderilor sanguine trebuie facuta cat mai obiectiv tinand seama de complexitatea operatiei si de gradul sangerarii Evaluarile se pot face prin : cantarirea compreselor utilizate in plaga ativ cu un numar egal de comprese facute in acelasi mod. masurarea sangelui din aspirator determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul:
|
comprese facute in acelasi mod.
masurarea sangelui din aspirator
determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale
† Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul:
curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml.sange
gastrectomiei subtotale- intre 250-l700 ml
pielotomiei intre 125-300 ml.
pneumectomiei intre 200-2500 ml.
histerectomiei intre 250-800 ml.
"
v:shapes="_x0000_s1151">
|
SUPRAVEGHEREA INTRAOPERATORIE |
|
Medicul chirurg noteaza (in protocolul operator) informatiile referitoare la operatie; datele sunt relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediata si includ urmatoarele: diagnosticul postoperator tipul operatiei (clasica, endoscopica) care poate orienta ingrijirea anestezicul utilizat orienteaza ingrijirea nursing (pozitionarea operatului aprecierea tulburarilor respiratorii) estimarea sangelui pierdut si a compensarii lichidelor pentru prevenirea sau combaterea dezechilibrului hidro-electrolitic tuburile de dren, sondele de aspiratie, sondele cale Nursa verifica inventarul materialelor si instrumentelor folosite: pense, comprese, campuri sterile. |
|
NOTE PRIVIND INTERVENTIA CHIRURGICALA (PROTOCOLUL) |
|
Elementele de apreciere includ : temperatura aspectul pansamentului, plagii operatorii, modul de executie si de fixare functionalitatea tuburilor si cateterelor (inclusiv cateterul venos) conectarea tuburilor de dren la pungi colectoare (recipiente) capacitatea de a misca extremitatile si de a reactiona la atingere in zonele anesteziate regional aprecierea specifica a procedurilor chirurgicale efectuate fisa pacientului este cercetata pentru a vedea care sunt instructiunile, indicatiile legate de tratamentul medicamentos ce trebuie administrat, ingrijiri de nursing, recoltari, monitorizari specifice in functie de evaluarea generala a operatului, acesta va fi transportat fie in ATI, fie in salonul post-operator din sectia in care initial a fost internat, sau de care apartine prin natura interventiei. |
|
APRECIEREA GENERALA A STARII
OPERATULUI INAINTE
DE A FI TRANSPORTAT DE |
|
FISA 4.3. SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE |
|
Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste perioada de trezire. Perioada postoperatorie precoce incepe din momentul in care pacientul a fost complet recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii. |
|
DEFINITIE |
|
Restabilirea homeostaziei fizice si psihice. Prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si precoce. Managementul durerii |
|
OBIECTIVE |
|
Se face in timentul postoperator. Se
supravegheaza functiile vitale (R, P, T, T.A., starea de constienta,
durerea, SpO2) din Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare (cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de obstructie respiratorie, de exemplu). Se observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere. Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor, tuburilor de dren. |
|
SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE IMEDIATA |
|
Se aplica masuri de protectie si de siguranta a pacientului, mai ales in cazul celor agitati. Se transporta operatul cu functiile vitale si vegetative stabile in salonul postoperator sau in STI. Se evita, pe timpul transportului, zdruncinaturile, curentii de aer. Se impune atentie sporita la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspiratie, plaga operatorie. |
|
TRANSPORTUL DE |
|
FISA 4.3.1. SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE PRECOCE |
|
Se observa pansamentul: in mod normal este curat, fara secretii seroase sau sanguinolente. Se schimba pansamentul la 24 de ore p.o., iar dupa 3 zile plaga operatorie poate fi lasata libera daca evolutia este buna. Se schimba pansamentul precoce cand : este umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii. pacientul prezinta semne clinice generale si locale de infectie a plagii (febra, frisoane, durere si congestie locala); in acest caz se recolteaza secretie din plaga pentru examen bacteriologic si antibiograma. Se schimba mesele acolo unde exista odata cu pansamentul. Se scot firele de sutura in a 5ª a 7ª zi partial sau total in functie de indicatia medicului si de evolutia plagii. Se supravegheaza racordul drenului la punga colectoare ce va fi mentinuta decliv si se noteaza caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect, cantitate). Se penseaza sau se instruieste pacientul sa mentina punga mai jos de nivelul de insertie a drenului in timpul mobilizarii. Se scurteaza sau se indeparteaza drenul atunci cand medicul indica. |
|
A. SUPRAVEGHEREA PLAGII OPERATORII |
|
Se masoara T si se reprezinta grafic in F.T. Se combate frisonul prin incalzirea pacientului cu paturi suplimentare sau buiote cu apa calda asezate pe partile laterale ale corpului sau se administreaza sedative la indicatia medicului. Se supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34-35 C. Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a T corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari). |
sedative la indicatia medicului.
† Se supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34-35 C.
† Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a T corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari).
"
v:shapes="_x0000_s1108">
|
B.SUPRAVEGHEREA STARII TERMICE |
|
La cei cu sonda cala à demeure : se verifica permeabilitatea, racordul sondei se noteaza caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleste la timp punga colectoare La cei fara sonda cala: se stimuleaza reluarea mictiunilor.Spontan in primele 6 8 ore postoperator se verifica prezenta globului cal daca pacientul nu urineaza spontan se ofera bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atentie la bolnavii de sex masculin care urineaza mai greu in pozitie de clinostatism se anunta medicul daca bolnavul nu urineaza (este in anurie din cauza postului pre-, si postoperator sau are glob cal). se face sondaj cal, in conditii aseptice, daca bolnavul prezinta glob cal si nu poate mictiona spontan. Se supravegheaza reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, in a 2ª zi p.o. si in a 3ª - a 4ª zi p.o., pentru materii fecale exceptand pacientul cu interventii pentru hemoroizi sau fistula anala la care defecatia trebuie amanata pana la vindecarea plagii operatorii. In situatii speciale (bolnavul nu elimina gaze si nu are scaun) : se pune tub de gaze : 15 - 20 minute, maxim 1 ora se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia medicului. |
masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia medicului.
"
v:shapes="_x0000_s1111">
|
C. SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR |
|
Se recomanda reluarea alimentatiei in prima zi p.o., daca interventia chirurgicala nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen; alimentele vor fi usor digerabile, neflatulente. In cazurile obisnuite, de chirurgie curenta, schema reluarii alimentatiei este urmatoarea : in ziua operatiei nimic pe gura; se umezesc buzele, se face hidratare parenterala cu solutii prescrise de medic. dieta hidrica in prima zi p.o., daca bolnavul nu varsa. dieta usor digerabila in a doua zi p.o. dieta obisnuita dupa ce bolnavul a avut scaun. |
|
D SUPRAVEGHEREA ALIMENTATIEI |
|
Se identifica localizarea si intensitatea durerii pe o scala de la 1 la 10, si se inregistreaza informatiile referitoare la durere exprimate de pacient, postoperator. Se administreaza medicatia analgezica prescrisa de medic, respectand doza si intervalul de administrare. Se supravegheaza efectele terapeutice si nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a varsaturilor in caile respiratorii). Se aplica masuri alternative ale durerii : metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia. psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator. |
efectele terapeutice si nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a varsaturilor in caile respiratorii).
† Se aplica masuri alternative ale durerii :
metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia.
psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator.
"
v:shapes="_x0000_s1117">
|
E. MANAGEMENTUL DURERII |
|
Se supravegheaza starea de constienta, mai ales la pacientii in varsta, la cei cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, depresie sau cu dezechilibre electrolitice. Se consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori confuzia), delir cu halucinatii. Se supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor. Se explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor. |
depresie sau cu dezechilibre electrolitice.
† Se consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori confuzia), delir cu halucinatii.
† Se supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor.
† Se explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor.
"
v:shapes="_x0000_s1116">
|
F.SUPRAVEGHEREA STARII DE CONSTIENTA SI A COMPORTAMENTULUI |
|
Se recomanda mobilizarea precoce a operatului exceptand cazurile cu interventii ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale, interventii pe cord, pacienti adinamici, cu complicatii p.o. imediate. Se schimba pozitia din ora in ora in primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza expansiunea plamanilor si pentru a preveni pneumonia hipostatica sau atelectazia (colabarea alveolelor) Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre, masaje in sensul circulatiei venoase. |
pneumonia hipostatica sau atelectazia (colabarea alveolelor)
† Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre, masaje in sensul circulatiei venoase.
"
v:shapes="_x0000_s1123">
|
G. MOBILIZAREA OPERATULUI |
|
Sunt recomandate de catre medic la bolnavii: cu pierderi mari de sange in timpul interventiei chirurgicale cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi tarati, cu ciroza hepatica, cu tulburari de coagulare, cu hemostaza precara) care au suferit interventii chirurgicale de mare amploare aflati in stare critica Se efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform indicatiei medicale, urmatoarele examene : hemograma completa coagulograma biochimie sanguina gazele sanguine radiografia pulmonara la pat |
ciroza hepatica, cu tulburari de coagulare, cu hemostaza precara)
care au suferit interventii chirurgicale de mare amploare
aflati in stare critica
† Se efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform indicatiei medicale, urmatoarele examene :
hemograma completa
coagulograma
biochimie sanguina
gazele sanguine
radiografia pulmonara la pat
"
v:shapes="_x0000_s1126">
|
H. EXAMENE DE LABORATOR SI EXPLORARI IMAGISTICE |
|
FISA 4.4. COMPLICATIILE POSTOPERATORII |
|
Supravegherea si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective: Grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare Prevenirea sechelelor postoperatorii si a mortalitatii Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse |
|
OBIECTIVELE PROCEDURII |
|
a) Dupa factorul temporal: Complicatii imediate: apar in primele ore post-operator Complicatii precoce: apar in primele zile post-operator Complicatii tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la interventia chirurgicala (ex.eventratia) b) Dupa localizare si mod de manifestare: Complicatii locale: la nivelul plagii operatorii Complicatii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al intregului organism c) Dupa gravitate: Complicatiile minore care se vindeca repede si nu influenteaza starea generala Complicatii majore care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa sechele cu implicatii sociale, profesionale sau economice Complicatii letale dificil de controlat care determina decese si au uneori implicatii juridice |
|
TIPURI DE COMPLICATII POSTOPERATORII |
|
FISA 4.4.1 COMPLICATIILE POSTOPERATORII IMEDIATE |
|
SOCUL survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaza interventiei CAUZE: Deficitul lichidian preoperator agravat de vasodilatatia determinata de anestezie Hemoragie intraoperatorie insuficient compensata Pierdere importanta hidroelectrolitica SEMNE DE RECUNOASTERE Puls tahicardic, filiform Angoasa si teama Lipsa de aer Scaderea
T.S. (tensiunii sistolice) la 90- Paloarea si racirea pielii, transpiratii reci Cianoza extremitatilor, oligurie Somnolenta, apatie sau stare de agitatie ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Supravegherea stricta a bolnavului si semnalarea imediata a semnelor incipiente Incalzirea bolnavului prin suplimentarea de paturi Oxigenoterapie dupa permeabilizarea cailor respiratorii superioare Administrarea tratamentului etiologic si simptomatic prescris Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: puls, T.A., respiratie, diureza Administrarea de sange, plasma, electroliti conform indicatiei medicului Comunicarea si sustinerea psihica a bolnavului/apartinatorilor |
|
SOCUL |
|
ASFIXIA bolnavul se sufoca prin lipsa de aer CAUZE Obstructia bronsica si hipoventilatia, mai ales la cei obezi, cu distensie abdominala ; hipovolemia Edemul pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana prin perfuzii i.v. Obstacol in caile respiratorii superioare: varsatura inhalata, caderea posterioara a limbii, etc. Consecinta recurarizarii (anestezicele de tip curara paralizeaza musculatura respiratorie) SEMNE DE RECUNOASTERE Agitatie, cianoza Dispnee sau apnee Tiraj, cornaj ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Anuntarea medicului Aspirarea secretiilor si permeabilizarea cailor respiratorii Administrarea de O sau carbogen (amestec de O cu CO Asigurarea pozitiei proclive a bolnavului Monitorizarea functiilor vitale si vegetative si a concentratiei gazelor in sange Pregatirea de urgenta a materialelor necesare pentru intubatie sau traheostomie acolo unde este cazul |
|
ASFIXIA |
|
CAUZE Efectul anesteziei rahidiene sau generale SEMNE DE RECUNOASTERE Paloare, transpiratii reci, tahicardie Varsaturi pe gura (sau pe langa sonda daca nu se aspira la timp) care pot deveni incoercibile ducand la dilatatia acuta de stomac ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Plasarea bolnavului cu capul mai sus, orientat lateral Sustinerea bolnavului si captarea varsaturilor in conditii de protectie a vestimentatiei si a lenjeriei de pat Observarea si raportarea caracteristicilor varsaturilor Punerea unei sonde gastrice daca medicul indica Administrarea medicatiei antiemetice Notarea pierderilor prin varsatura, urina, scaun in vederea efectuarii bilantului hidric Rehidratarea bolnavului conform prescriptiei |
|
VARSATURILE |
|
HEMORAGIA EXTERNA poate fi: Hemoragie la nivelul plagii operatorii Hemoragie subcutanata (hematom parietal) CAUZE Ligatura defectuoasa Desfacerea suturii SEMNE Pansament imbibat cu sange Sange pe tubul de dren si in punga colectoare Semne de soc ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Anuntarea medicului Schimbarea pansamentului si efectuarea pansamentului compresiv Administrarea medicatiei hemostatice Efectuarea tratamentului antisoc conform prescriptiei medicului |
|
HEMORAGIA EXTERNA |
|
HEMORAGII INTERNE Sunt mai frecvente la blonzi si roscati. Pot fi: intraseroase: hemotorax, emoperitoneu, hemopericard; intraviscerale (gastrointestinale) CAUZE Hemostaza insuficienta intraoperatorie Tulburari de coagulare Traumatisme ale anselor intestinale (intraoperator) SEMNE DE RECUNOASTERE: Angoasa, agitatie Paloare, sete, stare sincopala, soc Dispnee in caz de hemotorax Balonare si durere brusca in caz de hemoperitoneu Colaps si cianoza in caz de hemopericard Hematemeza, melena in caz de hemoragie gastro-intestinala ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Anuntarea de urgenta a medicului care hotaraste atitudinea terapeutica Administrarea tratamentului simptomatic prescris Recoltarea sangelui pentru bilant biologic: HLG, HT, teste de coagulare si mentinerea liniei venoase in asteptare Aplicatii locale reci pe toarce, abdomen, cu actiune hemostatica Administrarea medicatiei hemostatice Pregatirea bolnavului pentru reinterventie acolo unde este cazul |
|
HEMORAGII INTERNE |
|
FISA 4.4.2. COMPLICATIILE POSTOPERATORII PRECOCE SI TARDIVE |
|
a) PNEUMONIA HIPOSTATICA inflamatia alveolelor prin hipoventilatie CAUZE Imobilizarea prelungita Staza secretiilor si reducerea ventilatiei pulmonare SEMNE DE RECUNOASTERE Febra, dispnee, tahicardie, junghi toracic Tuse initial seaca, iritativa, apoi cu expectoratie ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Schimbarea pozitiei bolnavului Mobilizarea secretiilor prin tuse asistata, percutii in regiunea interscapulara Administrarea tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante Prelevarea de sputa pentru cultura si antibiograma Administrarea antibioticelor si a oxigenului pe sonda endonazala Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T º, puls, T.A., respiratie, diureza. |
tuse asistata, percutii in regiunea interscapulara
† Administrarea tratamentului simptomatic prescris: antialgice, fluidifiante, expectorante
† Prelevarea de sputa pentru cultura si antibiograma
† Administrarea antibioticelor si a oxigenului pe sonda endonazala
† Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T º, puls, T.A., respiratie, diureza.
"
v:shapes="_x0000_s1172">
|
TULBURARI PULMONARE |
|
b) EMBOLIA PULMONARA survine adesea in ziua a CAUZE Interventii abdominale, ginecologice, ortopedice Absenta tratamentului preventiv anticoagulant SEMNE DE RECUNOASTERE Durere toracica atroce, dispnee si cianoza Tuse cu expectoratie sangvinolenta Stare de soc, oprirea inimii si deces rapid ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Anuntarea de urgenta a medicului Prinderea unei vene periferice pentru bilantul biologic si administrarea tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice Administrarea oxigenului umidificat pe masca Pregatirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat Pregatirea bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica |
obstructia unei artere pulmonare printr-un cheag de sange provenit, cel mai frecvent, din periferie
CAUZE
† Interventii abdominale, ginecologice, ortopedice
† Absenta tratamentului preventiv anticoagulant
SEMNE DE RECUNOASTERE
† Durere toracica atroce, dispnee si cianoza
† Tuse cu expectoratie sangvinolenta
† Stare de soc, oprirea inimii si deces rapid
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
† Anuntarea de urgenta a medicului
† Prinderea unei vene periferice pentru bilantul biologic si administrarea tratamentului prescris de medic: anticoagulante, trombolitice, antialgice
† Administrarea oxigenului umidificat pe masca
† Pregatirea bolnavului pentru efectuarea radiografiei pulmonare la pat
† Pregatirea bolnavului pentru reinterventie daca medicul indica
"
v:shapes="_x0000_s1186">
|
c) EDEMUL PULMONAR ACUT (EPA) reprezinta inundarea brutala cu plasma a alveolelor care deterioreaza rapid functia cardio-respiratorie CAUZE Reanimare vasculara exagerata cu solutii sau sange Operat tarat, cu cardiopatie SEMNE DE RECUNOASTERE Dispnee cu polipnee, puls tahicardic, filiform Cresterea T.A., cianoza extremitatilor Expectoratie patognomonica, rozata, spumoasa la nivelul buzelor Bolnavul este angoasat, acoperit de transpiratii ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Anuntarea de urgenta a medicului Pozitionarea bolnavului cu gambele atarnate pentru reducerea circulatiei venoase (de intoarcere) si a presiunii in circulatia pulmonara Administrarea oxigenului pe sonda endonazala, umidificat, cu 2/3 apa sterila si 1/3 alcool (care previne spumarea) Prinderea unei linii venoase periferice si administrarea tratamentului prescris de medic: diuretice, tonicardiace, vasodilatatoare periferice, anxiolitice Pregatirea bolnavului si materialelor necesare pentru intubatie si ventilatie asistata daca medicul indica. Monitorizarea functiilor vitale si vegetative |
|
TROMBOFLEBITA inflamatia unei vene, de regula periferice CAUZE Interventii pe micul bazin Imobilizarea Obezitatea SEMNE DE RECUNOASTERE Roseata si inflamatie de-a lungul venei Durere in molet, accentuata de dorsoflexia piciorului Cresterea temperaturii si a pulsului (puls catarator) ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Asigurarea repausului la pat cu membrul inferior ridicat Aplicatii locale cu rivanol, antiinflamatoare Administrarea tratamentului cu anticoagulante Monitorizarea functiilor vitale si vegetative Supravegherea efectelor terapeutice si nonterapeutice ale medicamentelor administrate Verificarea testelor de coagulare prin recoltarea de sange venos, la indicatia medicului Instruirea pacientului sa nu se loveasca, sa nu se maseze la nivelul moletului. |
|
TROMBOFLEBITA |
|
a) PERITONITA inflamatia mucoasei peritoneale SEMNE DE RECUNOASTERE in peritonita generalizata: Febra, frisoane Oligurie, varsaturi Abdomen de lemn (contractura abdominala) Dureri abdominale intense, continue si permanente absenta scaunului si a gazelor ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Anuntarea medicului Monitorizarea functiilor vitale si vegetative Administrarea tratamentului prescris: antibiotice pe cale parenterala, aplicatii reci pe abdomen protejand pielea Pregatirea bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii |
peritonita generalizata:
† Febra, frisoane
† Oligurie, varsaturi
† Abdomen de lemn (contractura abdominala)
† Dureri abdominale intense, continue si permanente
† absenta scaunului si a gazelor
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA
† Anuntarea medicului
† Monitorizarea functiilor vitale si vegetative
† Administrarea tratamentului prescris: antibiotice pe cale parenterala, aplicatii reci pe abdomen protejand pielea
† Pregatirea bolnavului pentru reinterventia chirurgicala, adesea necesara pentru tratarea cauzei peritonitei, drenajul cavitatii
"
v:shapes="_x0000_s1191">
|
TULBURARI DIGESTIVE SI INTESTINALE |
|
b) OCLUZIA INTESTINALA (ILEUSUL) ingustarea lumenului intestinal care impiedica trecerea gazelor si a materiilor fecale CAUZE Mecanice: bride aderentiale, volvulus, cancer. Paralitice: atonie intestinala, mai ales la cei care au avut peritonita. SEMNE DE RECUNOASTERE Durere paroxistica sau colicativa Varsaturi reflexe la inceput, legate de durere, care devin rapid stercorale, cu miros fecaloid in ocluzii inalte Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze Balonarea (meteorismul abdominal) Alterarea starii generale ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Raportarea de urgenta a simptomatologiei medicului Punerea sondei de aspiratie nasogastrica la indicatia medicului si aspirarea lichidului intermitent cu seringa sau continuu Notarea pierderilor: lichid de aspiratie, diureza Crearea accesului la o vena periferica si reechilibrarea hidroelectrolitica Sistarea alimentatiei naturale (pe gura) Pregatirea bolnavului pentru rezolvarea chirurgicala a obstacolului atunci cand medicul indica |
|
c) FISTULELE DIGESTIVE POSTOPERATORII sunt comunicari anormale CAUZE Desfacerea anastomozei sau a suturii digestive care determina iesirea continutului digestiv Bolnavi denutriti, casectici, tratati cu cortizon Distensia intestinala SEMNE DE RECUNOASTERE Scurgere anormala din plaga sau pe dren; caracteristicile lichidului sunt in functie de natura fistulei: lichid intestinal in fistula digestiva lichid clar, ca apa de stanca in fistula pancreatica lichid galben-verzui in fistula biliara imposibilitatea de a se alimenta pe cale orala in fistulele digestive ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Notarea si raportarea pierderilor prin fistula (calitate, cantitate) Efectuarea bilantului hidric Crearea accesului vascular pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si administrarea medicatiei prescrise: antibiotice, insulina Schimbarea pansamentului in conditii de asepsie riguroasa Protejarea tegumentului din jurul drenului cu o crema protectoare |
crema protectoare
"
v:shapes="_x0000_s1195">
|
d) EVISCERATIA survine adesea in a 6a a 8a zi postoperator. Reprezinta iesirea viscerelor abdominale prin solutii de continuitate ale peretelui, totale, care le fac direct vizibile CAUZE Factori operatori care tin de tipul de incizie, de sutura, de drenurile scoase prin plaga operatorie Factori postoperatori: ●Cresterea presiunii intraabdominale prin tuse, varsaturi, ileus, retentie de urina ●Infectarea plagii din interior sau din exterior Factori care tin de teren (bolnav): ●Obezitate sau denutritie, hipoproteinemie ●Cancer, diabet zaharat ●Tratamente cu citostatice, cortizon SEMNE DE RECUNOASTERE Indepartarea buzelor plagii Viscerele se vad in plaga Pacientul acuza o senzatie de ruptura la nivelul abdomenului |
|
ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Asigurarea repausului la pat Refacerea pansamentului in conditii de asepsie si fixarea cu un bandaj elastic in jurul abdomenului Instilarea la indicatia medicului, de ser fiziologic steril in plaga pentru a preveni uscarea viscerelor Pregatirea bolnavului pentru reinterventie chirurgicala daca se indica |
|
e) EVENTRATIA reprezinta iesirea unor viscere abdominale sub piele, prin zone slabite ale peretelui aparute dupa unele operatii sau traumatisme. Este o complicatie tardiva. CAUZE Care tin de bolnav: varsta inaintata, obezitate, diabet zaharat, carente alimentare, constipatie, eforturi fizice sustinute. Care tin de natura interventiei operatorii: incizii mari pe abdomen, materiale de sutura proaste, supuratii postoperatorii, ileus, etc. ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA Pregatirea bolnavului pentru operatie |
|
FISA 4.5. EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI DRENATE |
|
Mentinerea plagii si a orificiului de iesire a drenului curate Favorizarea/grabirea cicatrizarii plagii |
|
OBIECTIVELE PROCEDURII |
|
Exista 2 tipuri de drenaj: Drenajul deschis care se realizeaza de regula cu tuburi de dren scurtate, secretiile fiind absorbite de pansament Drenajul inchis care se realizeaza cu drenuri lungi racordate la punga sau borcanul in care se acumuleaza secretiile |
|
TIPURI DE DRENAJ |
|
Se indeparteaza pansamentul cu atentie pentru a nu se deplasa drenul Se culeg informatii despre cavitatea drenata: sterila, contaminata, infectata Se observa daca drenul iese prin contraincizie (ca in majoritatea cazurilor) sau iese prin plaga operatorie Se protejeaza pielea in jurul drenului pentru a preveni iritatia Daca lichidul drenat este steril, se va dezinfecta mai intai locul de intrare a drenului si apoi plaga fiindca principiul este sa nu se aduca germenii din plaga care este colonizata catre orificiul care trebuie sa ramana steril. Din contra, daca pe dren se evacueaza un lichid suspect sau infectat, se curata mai intai plaga si apoi drenul pentru a evita contaminarea plagii. |
|
PRECAUTII IN EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI DRENATE |
|
Masuta rulanta pentru pansamente Casoleta cu comprese sterile, vata sterila Trusa pentru pansamente Materiale pentru fixarea pansamentului Solutii dezinfectante, antiseptice, antibiotice |
|
PREGATIREA MATERIALELOR |
|
PSIHICA Informare, explicare, obtinerea acordului FIZICA Asezarea intr-o pozitie comoda care sa ofere acces larg la plaga si la dren |
|
PREGATIREA BOLNAVULUI |
|
Se indeparteaza pansamentul murdar cu o pensa sau cu o manusa de unica folosinta Cu o foarfeca sterila, se despica compresele in Y, cu conditia sa fie puse apoi intr-o punga sterila Se indeparteaza acul de siguranta vechi astfel: Se prinde acul cu o pensa anatomica Se fixeaza cu pensa Kocher si apoi se deschide cu pensa anatomica Se depun pensa Kocher si acul de siguranta in recipientul rezervat Se curata si se dezinfecteaza plaga incepand cu partea cea mai curata Se curata in jurul drenului prin miscari circulare sau centrifuge Se fixeaza drenul, se trece acul de siguranta prin dren si se inchide apoi cu o pensa anatomica Se taie segmentul de dren aflat deasupra acului de siguranta Daca trebuie sa se injecteze un antibiotic: Se dezinfecteaza drenul Se clampeaza apoi drenul cu o pensa Kocher Se inteapa drenul pe partea laterala, sub pensa si se injecteaza solutia Se indeparteaza seringa si acul, se declampeaza tubul de dren Se inconjoara drenul cu comprese sterile crestate pe mijloc Se acopera apoi partea de deasupra a drenului cu alte comprese necrestate Se fixeaza prin bandajare sau cu benzi adezive hipoalergice |
|
EFECTUAREA PANSAMENTULUI UNEI PLAGI CU DREN CARE SE SCURTEAZA |
Deoarece in zilele noastre este foarte des intalnita la femei teama la gandul nasterii, cauza majora de crispare musculara si durere ulterior, s-a nas [...] |
Pe vremea cand intr-o familie erau mai multi membri, se obisnuia ca fetele mai mari sa-si ingrijeasca fratiorii [...] |
Priviti cu atentie copilul: pielea lui este moale, foarte fina si mult mai sensibila decat a unui adult. Copilului ii lipseste inca stratul [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
