Pot imbraca diferite forme, de la cele mai simple ca indisciplina ori ceea ce numim obraznicia pana la cele mai severe forme in care incadram:

a) Agresivitatea si violenta in scoli.

b) Staza de identitate.

c) Tentatia spre suicid.

d) Comportamentul hiperactiv.
Mai mult de 1/3 din tinerii de pe pamant au diferite forme de tulburari de comportament care trebuie tratate in timp util si o lunga perioada de timp. ( si O. Fodor, voi. 1, p.45)
Problemele adolescentilor sunt atat de multiple si variate incat au suscitat numeroase congrese si consfatuiri stiintifice cu aceasta tema.
Chiar in momentul in care redactez acest modul, 6 octombrie 2006 se sustin la Cluj-Napoca lucrarile celui de-al Vl-lea Congres National de pediatrie sociala sub presedintia profesorului Nicolae Miu cu tema Sanatatea adolescentului. S-au dezbatut urmatoarele teme:
Introducere in medicina adolescentului de prof. Dr. N. Miu,
- Dezvoltarea somatica si modificarile hormonale in pubertate, sef lucrari dr. Rodica Cornean,
Salturile dezvoltarii si maturizarii psihice la pubertate-adolescenta, Nicoleta Anghel,
- Comportamentul suicidal la adolescenti, Doina Cosman, Rahitismulpubertar, conf. Dr. Lucia Slavescu
- Incidenta bolilor digestive la adolescenti, prof. Dr. loan Simedrea,
- Patologia maligna la varsta adolescentei, dr. Gheorghe Popa, Insuficienta renala cronica in adolescenta, conf. Dr. Aurel Bizo,
Boli psihice in adolescenta, Obezitatea la adolescenti. Evolutia astmului bronsic in pubertate si adolescenta, Determinantii starii de sanatate a copiilor si adolescentilor, Tratamentul modern in parazitozele intestinale la copii si adolescent, Abuzul sexual asupra copilului - epidemiologie factori de risc. Adolescentul si familia. Riscul malignitatilor la adolescentul cu SIDA. (Adevarul de Cluj din 5 octombrie 2006).

Agresivitatea si violenta in scoli. Combaterea lor
Agresiunea intre elevi este cunoscuta mai ales in ultimii zeci de ani cand s-a generalizat pe intreg mapamondul. Cauzele sunt multiple, dar mai ales sunt urmatoarele:
Scaderea controlului familiei asupra copilului si elevului, parintii fiind plecati toata ziua de acasa, copin crescand mai mult singuri cu cheia apartamentului atarnata de gat.
Scaderea interesului pentru educatie a prea multor profesori, determinata si de salarizarea nestimulativa a cadrelor didactice.
Cresterea violentei in societate in ansamblul ei si a mass-mediei care aduce la cunostinta populatiei aceasta violenta.
Daca acestea sunt cauzele, atunci aici trebuie sa actionam in sensul de a asigura un trai decent pentru toti, inclusiv cadrele didactice si a determina o schimbare de atitudine, adica a introduce un sistem mai activ de educatie in familie, la scoala (mai ales in orele de dirigentie, educatie civica si religie) iar mass-media sa evite prezentarea de scene violente care sunt imitate uneori de elevi, scene care sa fie inlocuite prin scene de educatie civica, comportament civilizat, tolerant si bland.
Prezentarea prin mass-media a modelelor de comportament, copii sau adulti, din trecut sau de azi, este de mare eficienta, la fel ca exemplul viu al parintilor si educatorilor. O atentie deosebita trebuie acordata violentei pe stadioane, prezenta la o categorie de tineri crescuti prea mult pe maidane, violenta care se difuzeaza in strada si in scoala; ea trebuie combatuta prin educatie si la nevoie, prin masuri coercitive impotriva arbitrilor incorecti si a celor cu deprinderi imorale si huliganice exprimate in public.
_
Wilson C. Lucom propune urmatoarele teme de discutat cu elevii : sa nu furi;

nu intotdeauna scopul scuza mijloacele; sa nu minti;

sa nu duci cu tine la scoala cutite sau orice arme sau droguri; sa-ti respecti parintii (cu exceptia situatiei in care esti abuzat de ei); sa nu urasti, chiar daca nu esti de acord cu faptele cuiva; sa nu ai o gelozie patologica (adica din motive inchipuite); sa nu fii rasist si nici bigot sau fundamentalist;
sa te porti cu toti asa cum ai vrea sa se poarte ei cu tine; sa nu consumi bauturi alcoolice inainte de a deveni adult (si atunci cu moderatie); sa nu consumi droguri si sa nu indemni pe nimeni sa le consume; sa nu participi la jocurile de noroc, decat, poate atunci cand te obliga anturajul, dar numai pe sume mici pe care le poti achita pe loc; sa nu incurajezi certurile intre colegi, cauta sa fii impaciutorul lor, sa cultivi principiul non-violentei; cand colegii se bat, desparte-i si impaca-i; sa fii inteligent, nu violent!
sa va ganditi la marele Ghandi care a militat pentru non-violenta in toate imprejurarile vietii, inclusiv in lupta pentru eliberarea Patriei si pana la urma a reusit; sa respecti legea. La aceste sfaturi pentru tineri mai adaug urmatoarele indemnuri:
organizeaza-ti bine timpul ca sa poti face tot ce trebuie si sa nu intri in criza de timp,
fa ordine in lucrurile din camera in care lucrezi si dormi noaptea, cunoscut fiind ca ordinea exterioara tradeaza pe cea interioara de gandire si se influenteaza reciproc; fixeaza-ti un ideal posibil de indeplinit cu folos personal, pentru familie si societate si actioneaza in sensul lui permanent, zi cu zi, pana la realizare. Acest ideal se fixeaza mai ales legat de viitoarea profesie, Ioc in societate sau pentru autoformare;
eventualele insuccese sa nu te descurajeze, ci sa te indarjeasca in munca; sa fii cinstit cu tine si cu altii;
sa nu trisezi pe nimeni, caci daca vei fi descoperit, te vei acoperi de rusine; sa cauti sa te cunosti bine si corect si sa incerci sa te autoeduci si sa incerci te autoformezi in scopul atingerii idealului pe care ti l-ai propus;
Discuta cu rabdare si atentie cu parintii, persoane mai in varsta pe care Ie respecti si cu profesorii tai. La randul lor, acestia trebuie sa aiba tact, metode, un minim grad de instruire si talent didactic, dar mai ales rabdare de a insista asupra unei teme zi de zi pana cand capata senzatia ca au fost intelesi.
Nu te grabi la nimic, fa totul temeinic si cu rabdare: din mana ta o sa iasa totul bine facut si la timp, invata si pe altii ceea ce tu stii;
Nu astepta o rasplata imediata pentru o fapta bine facuta. Actioneaza bine si consecvent - zi de zi - si rasplata va veni sigur fiindca in societate sunt si oameni corecti, cu simt justitiar care te vor aprecia si ajuta la nevoie;
Nu te razvrati prea tare pentru o nedreptate comisa impotriva ta, concen-treaza-te asupra momentului respectiv, fii autocritic si unde ai gresit, apoi incepe lupta pentru redresare si, cu rabdare, insistenta si perseverenta in cele bune ti se va da dreptate pentru aceasta niciodata nu este prea tarziu. Este mai bine sa zica prietenii despre tine: Cum de n-ai fost premiat? in loc de Cum ai fost premiat? si daca totusi nu ti se va da dreptatea sa stii ca este cineva care stie ca ai fost nedreptatit. Acesta esti tu. Asteapta rasplata facand cu rabdare si cu consecventa alte fapte bune. Deci, rabdare, sudoare si consecventa si totul va fi bine.

Comportamentul violent si agresiv in familie, scoala si societate preocupa din ce mai mult deopotriva pe educatori, medici si parinti ingrijorati de comportamentul prea violent al tinerilor, incepand chiar din copilarie. Tinerii cu tulburari de comportament pot fi incadrati la inceput dupa J. F. Leonhard in grupul personalitatilor accentuate, iar dupa Al. Trifan ca marginali.
Educatia pentru un comportament non-violent trebuie sa inceapa inca din familie unde sotii vor fi un exemplu de ingaduinta, tact, respect, toleranta intre ei si, daca se poate, iubire.
Copilul, inca de mic, nu trebuie izolat strict in familie ci incadrat macar intermitent intr-un mic colectiv de copii din vecini sau gradinita. Copilul unic intr-o familie este de regula egoist si posesiv considerand ca toate i se cuvin numai lui. Cand va intelege in micul sau grup ca fiecare trebuie sa manance si sa se joace cu aceleasi jucarii va accepta regulile de convietuire si respect fata de cei din jur si-si va forma un comportament amical si tolerant cu care se va duce la gradinita, apoi la scoala si in final, in viata. Ceea ce vede in familie are mare importanta in formarea copilului.
Nu trebuie sa fii expert in sociologie ca sa observi ca elevii de astazi au un limbaj deloc inhibat si un fel de a fi violent in viata de zi cu zi - deopotriva atunci cand sunt intre ei sau cand interactioneaza cu profesorii, in pauza sau la ore, la granita cu huliganismul. Un fapt si mai grav, unii elevi se comporta dupa modelul pe care l-au vazut in filmele de groaza. De aici necesitatea cenzurarii filmelor ce urmeaza sa le vizioneze si copin. Sa fie excluse cele care pot forma un comportament agresiv, ucigas sau sinucigas. Sunt destule exemple care arata ca un copil a ucis sau s-a sinucis dupa cum a vazut intr-un film sau altul. Cunosc un copil care a aprins frunzele uscate din padure, fiindca asa a vazut el intr-un film, iar altul s-a spanzurat fiindca asa vazuse el intr-un alt film.
Este bine ca dupa vizionarea unui film parintii si copin sa faca o scurta analiza a acestuia cu interpretarea celor vazute, criticand aspectele negative ale eroilor si subliniindu-le pe cele pozitive ce pot fi luate drept exemple comportamentale de urmat. Trebuie folosit fiecare prilej pentru educarea celor mici si a tinerilor cei mari, transformandu-ne in educatori, evitand totusi didacticismul si cicaleala care nu sunt bine primite. Totul trebuie facut cu tact si dragoste pentru cei mici, crezand cu tarie in ceea ce spunem, actionand cu o deplina concordanta intre vorbe si fapte.
Sa nu uitam ca violenta in scoli reflecta violenta sociala generala in care traim. Nu este greu de observat ca in ultimii zeci de ani au crescut practicile mitocanesti, se produce o adevarata invazie a mitocaniei. Aceasta a fost posibil datorita inlocuirii lui Dumnezeu cel Bun cu dumnezeul-ban. Mitocanii se recruteaza dintre proaspetii "imbogatiti repede", fara munca in perioada de tranzitie, oameni cu averi obtinute prin smecherii, prin ocolirea sau incalcarea legilor sau prin hotii clare. Copin cu comportamente mitocane sunt urmasii mitocanilor actuali. Odata cu disparitia acestei clase de profitori si cu moralizarea societatii prin credinta, gradul de mitocanie va scadea si incet-incet vom intra in normalitate, in respectul muncii si al dreptatii. Dar pentru aceasta trebuie sa punem umarul fiecare acolo unde ne poarta pasii si interesele.

olenta in scoli poate fi prevenita sau diminuata si prin masuri administrative, precum organizarea unui serviciu de paza efectuat de elevii din clasele mai mari pentru impiedicarea accesului in scoala a elevilor sau persoanelor straine, precum si a fostilor elevi ai scolii indepartati din motive disciplinare; -folosirea cu eficienta a politistilor de proximitate arondati scolii; -plasarea cat mai departe de scoala a magazinelor ce comercializeaza bauturi alcoolice; -folosirea de masuri coercitive atunci cand vorba buna este ineficienta; -micsorea fenomenului de violenta in societate in general; -ridicarea nivelului pedagogic al intregului corp didactic.

b) Criza de identitate

Aceasta reprezinta oprirea dezvoltarii in rol a persoanei.
Se manifesta prin schimbarea comportamentului tanarului in sensul ca acesta nu mai doreste sa lucreze, iese din colectivul in care lucra mai inainte, vechii colegi de munca si prieteni nu ii mai plac si, de asemenea, nici profesiunea pe care o invata sau, eventual, deja o profesa, a inceput sa nu il mai satisfaca. Parintii, fratii, rudele si prietenii vechi in zadar incearca sa intervina, fiindca nu au succes. Tanarul lasa totul de-o parte, inclusiv o eventuala iubire si se complace intr-o inactivitate din care nu mai poate iesi, fiind cuprins de senzatia neputintei totale si uneori ii apare in minte necesitatea sinuciderii. Prin aceasta posibilitate severa de evolutie, staza de identitate se apropie de celalalt grup al bolii manifestate prin tendinta de suicid. (Al Trifan in ata medicala, Bucuresti, 2006.)