Nu-mi pot inchipui educatia despartita de cultura. Prin cultura se promoveaza intelegerea intre oameni si armonie sociala, de aceea le prezint impreuna. Despre cultura se vorbeste mult si se face putin.
Filosofia este coloana vertebrala a oricarei culturi; orice atitudine trebuie sa fie intemeiata pe cunoastere. Indiferenta este stravechiul pacat al filosofiei si pe langa carti mai este ceva: ata concreta de care tinem seama, (profesor Dumitru Ghisa, in resta Echinoctiu, 1969)
Cultura este un dar al istoriei. Ea ne aduce cele mai de pret amintiri din trecutul si itorul omenirii. (D. Dumitrascu)
Inteligenta ne da aripi, iar cultura ne da orizonturi in care sa zburam. (D. Dumitrascu)
O casa culturala este moarta daca nu stie sa mantuiasca sufletele si sa le invete prin cultura a stapani ata. (I. Hatieganu, in: Dacia Noua, nr. 205/24 sept. 1933, . 2)
Cand o cultura n-a lasat o mostenire directa dispare. (D. Dumitrascu)
un popor se ridica si prin puterea sa de cultura. Cultura inseamneaza nu numai stapanirea de sine, si stapanirea mediului ce ne inconjoara si mai inseamna insa capacitatea de producere, de creatiune. (I. Hatieganu in: rev. Soimii Carpatilor, Cluj, nr. 2-3/1938, . 58).
Politica culturala intr-un stat nu e posibila decat printr-o staruinta voluntara a conducatorilor la opera de luminare si de creatie in serciul poporului, in serciul statului. (Ibidem). Avand in fata un ideal sectiune care tinde sa ajunga.
Un grup social fara ideal este o turma, in timp ce unul care are un ideal national - social si moral - dene o natiune! (autorul)
O renastere culturala nu e posibila prin birouri, nici cu lucrari de laborator ci numai prin traire branta, o trezire a intregului popor intr-o conceptie de ata eroica. (I. Hatieganu), traita in mijlocul poporului.
Proanda culturala este o noua stiinta in continutul ei - si o arta in formele ei variate () Popularizatorul bun nu este numai un om de stiinta, ci si un artist, care stie sa deschida usa tainica a inimii - pentru a putea intra si a aprinde luminile in labirintul intortocheat al mintii.(Ibidem)
Proanda culturala nu este un exercitiu verbal, o vorbarie sfatoasa de 2-3 ori pe an, ea nu este o vorbarie paroxistica, ci este un act de ata - continuu - permanent si ritmic, (practicat de cat mai muiti)(Ibidem)
Proandistul cultural trebuie sa cunoasca bine problema tratata, sa stie a vorbi cu claritate, in graiul poporului si mai ales sa stie ca in creierul taranesc se intra prin anticamera inimii () Sa nu consideram taranul nostru ignorant. Sa-i vorbim deci cuincios, dar, in limba sa, caci el ne va intelege. Sa nu vorbim prea de sus, sa ne scoboram la el, fara insa sa devenim banali. (Ibidem, 9-l0)
Grija pentru cultura poporului a fost in permanenta in atentia inteligentei romanesti din toate timpurile si de pretutindeni. in afara de scoala si biserica numeroase organizatii au avut acest obiectiv: ridicarea poporului prin educatie si cultura.
Inainte de Marea Unire amintesc societatile academice literare Romania Juna de la Viena si Petru Maior din Budapesta si in mod deosebit ASTRA - care prin educafie si cultura au pregatit poporul roman pentru Marea Adunare si apoi pentru declararea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Dupa Unire, ASTRA si-a continuat actitatea in noile conditii pentru consolidarea unirii pana la nedreapta desfiintare din 1948, si reinfiintarea dupa 1990.
Alaturi de ASTRA au activat organizatia Universitatea si extensiunea Universitara.
Extensiunea Universitara a luat fiinta in ziua de 10 Octombrie 1924, la sugestia prof. Virgil Barbat, ca o asociatie a profesorilor Universitatii din Cluj. Primul secretar general a profesorilor Universitatii din Cluj. Primul secretar general al Extensiunii Universitare a fost prof. Florian Stefanescu-Goanga. Ea si-a fixat drept scop raspandirea si popularizarea cunostintelor stiintifice referitoare la problemele culturale, sociale si economice ale timpului, insistandu-se in special asupra problemelor ce intereseaza indeaproape ata poporului roman. Aceasta asociatiunc s-a it ca o necesitate organica din imprejurarile care au urmat marelui act al Unirii din 1 Decembrie 1918. Dupa cum inainte de aceasta data memorabila actitatea culturala (in special la ASTRA) a fost aceea care a inchegat randurile romanilor din Ardeal, pentru a-i duce spre Unirea declarata la Alba Iulia, in 1 Decembrie 1918, tot asa era resimtita acum nevoia unei actiuni culturale si mai intense si mai temeinic organizate pentru a consolida spiritualitatea romaneasca dupa Marea Unire politica. Opinia publica romaneasca din Ardeal trebuia trezita la o noua constiinta
O forma actuala de cultura clujeana o constituie galele Medicina, Cultura, Arta creatie a profesorului dr. Nicolae Hancu care marturiseste.
"Galele Medicina, Arta, Cultura s-au nascut din repeile dialoguri cu mine insumi la sfarsitul sau inceputuri de zile cand, descatusat de cotidian imi descopeream disponibilitati afective. Mama si sora mea au fost primele care au aflat-o. Apoi am comunicat-o oficial la o sedinta a Filialei din Cluj a Academiei de Stiinte Medicale. D-nul academician Ion Baciu a acceptat-o imediat, dansul conducand apoi "Reuniunile" in primii 3 ani. Debutul in 26 martie 1997 a fost un succes total, cu sala Tonitza arhiplina. Doresc sa subliniez colaborarea extraordinara pe care am avut-o in acea perioada cu d-na dr. Lia Dragoi, director al Muzeului National de Arta si profesorului Al. Farcas, pe atunci rector al Academiei de Muzica Gh. Dima. Ulterior noua conducere a Universitatii Iuliu Hatieganu in frunte cu d-nul rector Marius Bojita s-au convertit in sustinatori tali ai Reuniunilor. Din ianuarie 2002 s-a produs o schimbare de decor. Raspunzand ofertei d-lui Rector Marc, ele s-au desfasurat in sala studio a Academiei de Muzica Gh. Dima. Aici s-au desfasurat minunate momente artistice si de inaltare sufleteasca. Treptat publicul a fost tot mai numeros, sala Studio devenind neincapatoare. in acest moment ideea rectorului Bojita a fost de a raspunde prof. Al. Farcas - directorul Operei Nationale Romane care s-a oferit a fi gazda galelor. Momentele de emotie s-au mutat deci in monumentala cladire de fiecare data plina cu public receptiv, pregatit si generos in aplauze. La reusita galelor a contribuit si un grup numeros de sponsori carora le multumim si pe care ne face placere sa ii amintim: Aventis Pharma, Berlin Chemie/Menarini Group, Eli Lilly, GlaxoSmithKHne, Novo Nordisk, Worwag Pharma, SC Ursus SA, MGV Transilvania.
Au fost 90 Reuniuni pana in 2007 in care au protagonizat multiple personalitati. Toti au fost deosebiti si gratie lor reuniunile au devenit adevarate Gale, asa cum scria Michaela Bocu. Profesorul Ion Vlad prezent si dansul in Facultatea Reuniunilor a reusit o admirabila sinteza explicativa a fenomenului: este vorba de o traditie a spiritului universitar, emblematic pentru Clujul intelectual. Alma Mater, loc al convergentei stiintelor si al valorilor umaniste regoreaza programul, vechi si in mare parte uitat al extensiunii universitare, in sensul aceluiasi dialog absolut legitim dintre magistru si oamenii cetatii. in felul acesta spatiul universitar trece dincolo de amfiteatre, celebrand cunoasterea si meditatia asupra valorilor umaneSigur nu e momentul evocarilor si al convocarii marturiilor marilor personalitati care au initiat si dezvoltat extensiunea universitara. Ceea ce ni se pare, insa, semnificativ e faptul ca initiativa acestor reuniuni a venit de la un reprezentant al Scolii Medicale Clujene de azi si cred ca este perfect justificata o atare constatare.(Prof. Nicolae Hancu)
Ca misiunea culturala a universitatii se mentine si in zilele noastre si cu siguranta si in itor este atestata de faptul ca in septembrie 2007 s-a tinut in cadrul universitatii multiculturale Babes-Bolyai din Cluj Napoca o conferinta internationala dedicata invatamantului superior, a rolului ei de educator al colectitatii care o inconjoara.
Cum se preureaza Galele itorului? Daca ele se vor converti in traditie ar fi admirabil. Nu se poate vorbi despre aceasta dupa primii 9 ani. Dar cert este ca Galele au demonstrat nevoia comunicarii intre oamenii sensibili si a impartasirii imensei bucurii pe care o avem cand ne ingemanam cu nestematele artei, simtindu-ne macar pentru o clipa participanti anonimi la feeria perpetua a frumosului in lume. Medicul in cautarea frumosului (Nicolae Hancu)
Medicina a fost si ramane o profesie aparte. Au rostit aceasta mari ganditori scriitori, creatori ai frumosului sau performeri ai inteligentei umane. Aproape toti medicii adevarati, adica cei iubitori de semeni si de profesie, au simtit pe parcursul actitatii lor impulsul, ca la un moment dat sa se desprinda de seductia actului medical lasandu-se sedusi de altceva. Iar acel altceva a insemnat pentru Cronin literatura, pentru Starobinski interdisciplinaritatea, pentru Victor Papilian teatrul, pentru Octaan Fodor si D. Dumitrascu pictura si eseistica, pentru Crisan Mircioiu Albert Schweitzer. Iar pentru Schweitzer insusi a insemnat imbratisarea Iui Bach, mangaind orga in neasemuite interpretari ce au tamaduit suflete suferinde din padurile tropicale. Pentru medicul de toate zilele dar sensibil, seductia de altceva inseamna ca, aplecat fiind spre omul bolnav s-au cufundat in tratate, sa evadeze pentru clipe de respiro, spre fiordurile lui Grieg, spre Tamisa impreuna cu Haendel, spre gradinile Spaniei ale lui de Falia sau Muntii Apuseni ai lui Martian Negrea.

De ce aceasta variabila competitie a seductiilor si de ce aceasta evadare? Pentru ca intotdeauna acel altceva inseamna frumosul din pictura, din muzica sau din subtilitatea textelor literare. Dar nu numai arta este o fantana a frumosului. Frumosul este pretutindeni. Nu el lipseste ochilor, ci ochii nostri nu stiu sa-l vada. Evadand spre frumos si contaminandu-se cu el, medicul isi reincarca energiile sufletesti, reintroducandu-se spre profesie si prin ea spre semeni. Asadar aceste evadari nu sunt un hobby. Ne reprezinta un olon d'Ingres. Este acel altceva. Sunt ceva tal, pentru ca frumosul insusi este tal pentru implinirea noastre spre dragoste, intelegere si solidaritatea cu semenul suferind. Da, solidaritate! Pentru ca actul medical este exemplara marturie a solidaritatii umane. Dar pentru ca medicul sa fie solidar are nevoie de solitudinea necesara a creatorului, fiecare act medical fiind un act de creatie. Aici, in solitudine, medicul ingemaneaza stiinta cu evadarile spre frumos, pregatindu-si reintoarcerile spre implinire.
Cum se poate defini frumosul? L-as lasa pe Kandinski sa rosteasca asa cum a facut-o in stralucitorul sau eseu "Spiritualul in arta" "frumosul este tot ce rafineaza si imbunatateste sufletul".
Buna intelegere intre oameni, conditia progresului social. Este necesara buna educatie si cultura care genereaza armonie si buna intelegere. Fara intelegere nu se poate realiza nimic trainic.
O casa traieste si dureaza prin sufletul care o inconjoara, oricat de mica, ea poate fi in conditii de liniste un leagan al fericirii (I. Hatieganu in: Tribuna, Cluj, nr 122 (2 iun. 1939, . 9)

O natiune prospereaza numai in conditii de pace.

Epoca actuala ruleaza sub semnul muncii si preocuparilor sociale, iar sub acest semn al stiintei si al muncii se ofera cea mai buna ocazie de intelegere intre toate popoarele conlocuitoare si cu atat mai mult intre oamenii de stiinta.
Cunoasterea reciproca a realizarilor stiintifice ale diferitelor tari constituie, pe langa valoarea ei strict stiintifica, un aport adus unei cauze mult mai importante: aceea a conetuirii pasnice intre popoare. (I. Hatieganu in: Tribuna, Cluj, nr. 15/19 mai 1957, 1 si 8)