Ce este ateroscleroza si ce consecinte are. Ateroscleroza inseamna infiltrarea peretilor arterelor cu grasimi, dintre care colesterolul este dominant. Aceasta infiltrare duce la ingrosarea treptata a peretelui arterelor, care dene uneori atat de pronuntata incat duce la oprirea fluxului sanguin catre organul alimentat, avand drept consecinta infarctul. Infarctul miocardic este cel mai cunoscut, dar exista si infarct al creierului, al intestinului, al rinichiului, in functie de artera care ar trebui sa alimenteze organul respectiv, iar acum e astupata.
De cele mai multe ori insa, ateroscleroza nu duce la infarct prin astuparea arterei cu grasimi. Infiltrarea peretelui poate sa fie discreta, sa nu acopere decat o cincime, un sfert sau jumatate din diametrul vasului respectiv; dar brusc, pe canalul ingustat se dezvolta un cheag de sange - se produce ceea ce medicii numesc tromboza. Cheagul de sange creste rapid in cateva zeci de secunde, pentru ca acesta e sensul biologic al coagularii sangelui: in clipa in care apare o rana a corpului si sangele curge in afara lui, sangele coaguleaza, formand un cheag care inchide rana respectiva. Pentru o rana moderata - ceea ce avem fiecare, de zeci de ori in ata

cheagul acesta e salvator, el duce la ndecare. In cazul arterei insa, este vorba de o falsa recunoastere a problemei de catre organism: cand infiltrarea dene neregulata, dene AzdrenturoasaA, asa cum este o rana exterioara provocata de un traumatism, organismul AcredeA ca vasul este ranit si il astupa cu un cheag. Lucrul acesta este grav, pentru ca cheagul poate acoperi in intregime artera si nu mai permite sangelui sa circule catre organul alimentat de acea artera. Si astfel se produce infarctul.
Mecanismul descris ne sugereaza ca ar trebui sa impiedicam ateroscleroza sa dena zdrenturoasa pentru a nu fi fals perceputa de organism ca o rana ce trebuie astupata. Toate sfaturile medicilor pentru combaterea factorilor de risc ai aterosclerozei - despre care fara indoiala ati auzit macar intamplator la telezor, la radio sau in presa - au in vedere, in primul rand, acest tel.
Asa cum am spus, ateroscleroza prinde aproape toate vasele de calibru marc si mediu: artera aorta, arterele rinichilor, inimii, intestinului, precum si arterele care merg la muschii ce asigura miscarea - muschii locomotori -, cu alte cunte arterele membrelor inferioare. In mod curios, exista cateva artere care nu fac ateroscleroza. Acestea sunt arterele pulmonare, probabil pentru ca presiunea in circulatia mica este atat de mica incat nu permite incrustarea lipidelor in vas. Nici arterele degetelor sau arterele din interiorul toracelui, care se numesc mamare si iriga muschii pectorali, nu fac ateroscleroza. Este o situatie fericita, deoarece in faze foarte avansate ale cardiopatiei ischemice, cand nu mai exista alta solutie decat operatia, chirurgul gaseste aceste artere intacte, in ciuda faptului ca celelalte sunt bolnave, si poate recurge la ele pentru a le inlocui pe ultimele.

Placa aterosclerotica. Cum se ajunge la arteroscleroza? intr-o prima faza omul face greseli de comportament, ceea ce se numeste expunere la factori de risc, si isi pune vasele in conditia de a se infiltra cu grasimi. E vorba despre ambientul negativ, cel care ii predispune pe unii oameni la ateroscleroza, desi toata populatia alba are acest risc potential. Ne vorm referi la el ceva mai jos.
A doua faza este infiltrarea propriu-zisa a arterelor cu colesterol. Aceasta incepe foarte repede, inca din copilarie, dar nu are nici un fel de manifestari clinice. A ajuns legendara povestea autopsiilor facute de americani soldatilor de 20-22 de ani, care au murit in Coreea sau Vietnam: majoritatea aveau o discreta infiltrare cu colesterol a arterelor inimii, favorizata poate de stresul in care traisera in ultimele luni, dar, in orice caz, mult prea frecventa pentru a nu accepta faptul ca la persoanele predispuse infiltrarea cu grasimi incepe foarte devreme. La varsta de 40-50 de ani, uneori chiar mai devreme, infiltrarea peretelui dene mai consistenta; ea ar fi simtita, daca am pipai interiorul vasului, ca o neregularitate. Ca sa scapam de consecintele nefaste ale acestui proces, cel mai simplu ar fi sa impiedicam formarea placii de aterom, adica infiltrarea peretelui cu colesterol. Asta inseamna sa ne schimbam complet modul de ata inca din tinerete, ceea ce majoritatea oamenilor nu pot sa faca. In orice caz, macar cei care au avut semne ca au vasele infiltrate ar trebui sa ia masuri serioase.
Pe de alta parte, trebuie sa impiedicam cu orice pret formarea cheagului, ceea ce se poate face in doua feluri: fie impiedicam fisurarea si zdrentuirea placii de aterom, procesul prin care ea dene neregulata, fie, daca este deja neregulata, impiedicam formarea cheagului.
Prima cale pare mai usoara, desi este in realitate mai grea decat impiedicarea infiltrarii cu lipide; inseamna sa luam masuri medicamentoase pentru ca placa sa ramana neteda, desi dedesubtul ei nu este muschi arterial, ca la vasul sanatos, ci doar grasime.

A doua cale este mai dificila, pentru ca nu putem impiedica formarea cheagului doar pe aceasta falsa rana, ci peste tot - si orice sangerare minora poate deveni atunci ca-taclismica. Prin urmare, a impiedica formarea cheagului este o actiune medicala de urgenta, ea nu poate fi realizata in mod eficient pentru luni si ani de zile.
Toate caile aratate - impiedicarea infiltrarii cu colesterol, impiedicarea fisurarii placii sau impiedicarea formarii cheagului - fac parte din tratamentele de preventie a ate-rosclerozei, care sunt tale pentru cei predispusi la aceasta boala.