Tratamentul edentatiei totale - tratamentul preprotetic

TRATAMENTUL EDENTATIEI TOTALE

Afectarea patologica a SDM prin edentatie totala reprezinta cea mai grava imbolnavire ce duce la perturbarea functiilor intregului organism, cu pierderea echilibrului homeostazic (functia de automentinere dupa Costa sau pastrarea echilibrului intersistemic). Elementele componente ale SDM se gasesc intr-o interdependenta functionala. In cazul afectarii unui element al sistemului, celelalte componente cauta prin efort suplimentar sa compenseze acest deficit. Nu intotdeauna se reuseste obtinerea si refacerea echilibrului pierdut.

Tratamentul edentatiei totale se realizeaza in functie de diagnostic prin: 424j91e

A. Tratament preprotetic.

B. Tratament protetic curativ care cuprinde:

1. Imte + lucrare protetica conjuncta.

3. Imte in diferite zone ale crestelor edentate acoperite de o proteza partiala fixa

4. Imte si supraprotezare

5. Proteze mobile totale acrilice.

C. Dispensarizarea pacientului protezat, tema dezvoltata la un alt modul.

A. TRATAMENTUL PREPROTETIC

1. Tratamentul preprotetic general

Afectiunile generale pe care le are bolnavul cu rasunet in structura cavitatii orale trebuie tratate prin medicatia adecvata de catre medicul specialist inainte, in timpul si dupa tratamentul edentatiei totale. In functie de gravitatea acestora, tratamentul protetic poate fi contraindicat pana la compensarea afectiunilor generale sau pana la stingerea afectiunilor acute.

O atentie deosebita trebuie acordata bolnavilor cu o mare labilitate psihica pentru care rezultatul colaborarii medic-pacient reprezinta de foarte multe ori cheia succesului, alaturi desigur, de tratamentul propriu-zis. Metodele medicamentoase si psihoterapice se pot alatura tratamentului protetic.

2. Educatia sanitara stomatologica

Educatia sanitara stomatologica trebuie sa fie individualizata in functie de capacitatea educationala a bolnavului, de experienta lui stomatologica. Se va trece in revista valoarea tratamentului protetic prin proteze mobile argumentand solutia aleasa, etapele si sedintele clinice, durata tratamentului, sau costul lui. Este necesara instalarea unei increderi reciproce de la inceput prin comunicarea verbala si nonverbala pe care medicul o impune: calitatea si caldura vocii, linia melodica a frazelor, cautarea cuvintelor adecvate pentru persoana cu care se colaboreaza. Trebuie sa se aduca atmosfera de simpatie si relaxare neuro-musculara in cabinetul stomatologic.

3. Pregatirea preprotetica loco-regionala

Edentatia totala determina aparitia disfunctiei SDM, la nivelul ATM si a sistemului neuro-muscular. De aceea se instituie un tratament adecvat in urma fixarii diagnosticului corect si acolo unde este cazul se aplica:

- tratamentul medicamentos: administrarea de droguri antiinflamatorii, antireumatismale, antialergice, spasmolitice, miorelaxante, tratamentul suportului osos.

- tratamente fizioterapice: diatermie si ultrasunete pentru vasodilatatie profunda, infrarosii pentru dilatatie superficiala, ionizari cu substante calmante, plisnite locale calde, masaje musculare.

- tratamentul kinetoterapic sau terapia prin exercitii, determina relaxarea musculaturii hipertone, educarea pentru noi tipare de miscari mandibulare optime tratamentului protetic si obtinerea de relatii mandibulo-craniene corecte.

- tratamente protetice provizorii ce urmaresc pozitionarea corecta mandibulo-craniana statica si dinamica, pozitionarea corecta a condililor mandibulari in ATM, contractii musculare echilibrate si crearea de noi tipare de dinamica mandibulara. Aceste proteze provizorii sunt adaptate permanent in functie de obiectivele finale urmarite si pot fi purtate pana la un an de catre pacient.

4. Pregatirea preprotetica locala

Edentatia totala veche, neprotezata de mai mult timp, impune o pregatire locala la nivelul cavitatii orale in functie de situatia clinica prezenta.

a). Tratamente medicamentoase administrate general: vitaminoterapie, tratament de sustinere a metabolismului osos.

b). Tratamente fizioterapice pentru fibromucoasa, mucoasa cavitatii orale si a osului subiacent. Dusurile bucale alternative cald-rece cu ape minerale, (pot fi inglobate si substante slab antiseptice), realizeaza vasoconstrictie-vasodilatatie locala; gargarisme, ape de gura asociate cu slabe solutii de dezinfectante, antifungice, antimicrobiene. Ele au avantajul ca reduc edemul local, congestia mucoasei si lasa campul protetic la valorile optime pentru amprentare.

c). Interventii chirurgicale preprotetice de modelare plastica a partilor moi.

- Frenurile linguale sau labiale daca sunt voluminoase, ingrosate, cu insertie foarte aproape de creasta alveolara sunt supuse tratamentului chirurgical si se realizeaza prin:

- frenotomia- indicata pentru frenurile linguale si labiale scurte si subtiri, nehipertrofice, neingrosate. Metoda consta in simpla sectionare a frenului, pansarea, hemostaza si ligatura, dupa care se aplica proteza mobila pentru a dirija cicatrizarea.

- frenectomia- indicata in frenurile labiale hipertrofice.

- frenoplastia- indicata pentru frenurile linguale sau labiale foarte scurte, pentru a se realiza alungirea suficienta a lor, eliberarea limbii sau a buzei si adancirea fundurilor de sac.

Bridele vestibulare alveolo-jugale sau paralinguale. Aceste bride pot fi subtiri sau ingrosate, unice sau multiple, cu baza mica sau mare de insertie, astupand zonele vestibulare si fundurle de sac. Au de obicei o etiologie traumatica ce apare in urma leziunilor marginale de la o veche proteza sau dupa extractii sau ulceratii patologice ale mucoasei, urmate de o cicatrizare defectuoasa.

Interventia chirurgicala are drept scop refacerea adancimii si continuitatii fundurilor de sac, eliberarea lor de jocul formatiunilor mobile pe care se insera.

- Hiperplaziile ginigivo-mucoase. Sunt formatiuni proliferative pseudotumorale ale mucoasei de etiologie traumatica, de obicei la vechii purtatori de proteze defectuoase, si in functie de localizare se folosesc urmatoarele interventii chirurgicale:

- excizia plastica a hiperplaziilor gingivo-mucoase vestibulare. Sunt localizate pe versantul vestibular al crestelor edentate, la nivelul fundului santului vestibular si au aspectul de franjuri polipoase, de mici tumorete unice sau multiple.

- excizia hiperplaziilor de pe creasta alveolara. Sunt localizate de-a lungul crestelor edentate, frecvent in zonele frontale, formatiuni fibromatoase cu caracter pseudotumoral, (creasta balanta, flotanta) ce insotesc o atrofie osoasa marcanta.

- excizia fibromatozelor tuberozitare. Localizata al nivelul tuberozitatilor maxilare sub forma de ingrosari vestibulo-palatinale sau verticale descendente, realizand un pol inferior ce poate atinge creasta alveoloara inferioara.

- excizia hiperplaziilor pseudotumorale palatinale. Localizate de obicei pe linia mediana a boltii palatine sub forma de tumorete polipoase, pediculate sau sesile. Au etiologie traumatica data de elementele suplimentare de mentinere realizate pe fata mucosala a protezei: camera de vid, liniile americane.

- Plastia santurilor periosoase. In urma proceselor de atrofie si resorbtie osoasa accentuata, insertia muschilor priferici si a mucoasei mobile se realizeaza chiar pe creasta. Interventia chirurgicala presupune adancirea fundurilor de sac periosoase si extinderea suprafetei osoase. Metodele operatorii sunt urmatoarele:

- plastia santurilor periosoase prin deplasarea insertiilor mucoase.

- plastia santurilor periosoase prin clivaj submucos.

- plastia santurilor periosoase cu transte epidermice.

- plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian.

- plastia santurilor perituberozitare.

- plicaturarea mucoasei palatine.

d). Interventii chirurgicale de modelare plastica a osului.

- Regularizarea crestei alveolare. La nivelul crestei edentate in urma extractiilor laborioase sau realizate la intervale diferite de timp, pot apare proeminente osoase neregulate, unice sau multiple, dispuse de-a lungul crestelor alveolare. Examenul clinic completat de cel radiologic justifica interventia chirurgicala de modelare osoasa, cu cel mai mic sacrificiu osos inutil ca obiectiv chirurgical.

- Rezectia modelanta a crestelor alveolare in protruzie. Existenta in regiunile frontale maxilare si mandibulare a crestelor alveolare subtiri, vestibularizate, cu directie descendenta spre posterior si care pot veni in contact cu creasta antagonista, sunt defavorabile mentinerii si stabilitatii protezelor si nu permit montarea pe creasta a dintilor artificiali. Chirurgical se rezeca portiunea de creasta deformata si se modeleaza un relief osos favorabil protezarii.

- Rezectia modelanta a torusurilor.

- rezectia modelanta a torusului palatin. Se indica pentru torusurile palatine foarte proeminente si care provoaca basculari ale protezei mobile superioare.

- rezectia modelanta a torusurilor mandibulare. Daca torusurile sunt voluminoase si impiedeca adaptarea protezei totale inferioare se justifica interventia chirurgicala.

- Modelarea chirurgicala a hiperostozelor tuberozitare. Dupa diagnosticul diferential cu fibromatoza tuberozitara, interventia chirurgicala consta in rezectia modelanta a osului in exces.

- Reconstituirea plastica a reliefului alveolar. Atrofia osoasa foarte accentuata ce duce la disparitia completa a apofizei alveolare cu stergerea oricarui relief osos, cu disparitia zonei de mucoasa fixa si pentru care procedeele de plastie a santurilor periosoase sunt contraindicate. Se recurge la metode chirurgicale plastice plin imte, homo- sau heterotranste conservante, sau plastia crestei alveolare cu autotranste.