eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Tentativele de suicid

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » BOLI » boli si tratamente » tentativele de suicid

Adolescentul cu tentativa de suicid: vulnerabilitate psihica si deteriorarea proceselor mentale


Adolescentul cu tentativa de suicid: vulnerabilitate psihica si deteriorarea proceselor mentale
Daca nu putem vorbi despre un profil de personalitate definit in mod riguros si nici despre o patologie psihiatrica prezenta in mod regulat, exceptand cele doua dimensiuni depresiva ( modulul 6) si impulsiva ( mai departe), retinem totusi la adolescentii predispusi la sinucidere unele constante pe care numerosi autori le-au semnalat deja (Jeammet si Birot, 1994; Ladame si colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem sa facem, in cele ce urmeaza, o sinteza a acestora.
Momentul suicidar surne adesea intr-un context anxios si pare, uneori, sa corespunda unei veriile efractii traumatice insotite de un soc nervos sau de o destructoare temporara a constiintei (Ladame si colab., 1995; : sindrom presuicidar, modulul 8). Aceasta invadare anxioasa exprima vulnerabilitatea psihica a unui subiect care, pentru a pastra precaritatea sentimentului sau de identitate, are nevoie mereu sa se sprijine pe obiecte exterioare securizante. Din aceasta situatie rezulta incapacitatea de a suporta pierderile sau separarile si o dependenta excesiva atat fata de cei apropiati, cat si fata de obiectele materiale implicate. Atunci cand, dintr-un motiv sau altul, aceste obiecte (persoana sau lucru) se sustrag sau ameninta cu o asemenea intentie, respectivul lucru il face pe subiect sa se confrunte deodata cu propria sa fragilitate si activeaza in mod dureros un sentiment intolerabil de dependenta: raptusul suicidar, in contextul anxiogen, are drept finalitate incercarea de a pune capat acestei perceptii inaccepile. Daca evenimentul, in mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se intampla mai ales din cauza efectului de repetare a amenintarii de pierdere narcisiaca.
Subiacent acestei vulnerabilitati relationale, vulnerabilitatea iden-titara exprima fragilitatea fundamentelor narcisiace. Numerosi autori au insistat asupra acestei fragilitati (Laufer si Laufer, 1989; Alleon si Morvan, 1995 ; Carbone si Gino, 1995), dar singurul care a pus cel mai bine in lumina aceasta dimensiune este Jeammet si scoala sa, in studiul multicentric din 1994. Aceasta fragilitate narcisiaca, ale carei manifestari le regasim pe parcursul deteriorarilor cadrului copilariei mici (fie in registrul abandonului cu antecedente de multiple rupturi si separari, fie in registrul excesului de relatii precoce de tip simbiotic), nu permite constituirea limitelor asiguratoare sinelui si il face mereu tributar obiectelor de sprijin. Aceste obiecte den astfel atat indispensabile, cat si amenintatoare datorita chiar acestui caracter de a fi indispensabile. Atat timp cat subiectul ramane la varsta copilariei, aceasta dependenta este tolerabila, deoarece ea se inscrie in destinul normal al copilului, pe de o parte, si, pe de alta parte, nu intra in rezonanta cu o nevoie somatica marcata in mod necesar de caracterul de dependenta: nevoile somatice ale unui copil pot fi in general satisfacute, unele chiar de el insusi (hrana, de exemplu), in timp ce nevoile somatice noi legate de genitalitatea unui tanar puber nu pot fi satisfacute decat intr-o relatie de dependenta potentiala (de unde apare ura fata de celalalt, de care depinde de acum inainte satisfactia).
Aceasta confuzie identitara, aceasta slaba diferentiere sine-celalalt, aceasta relatie de dependenta mereu nesatisfacuta explica teama puternica de pasitate ("a asculta de" dene echivalentul lui "a se supune cuiva", ceea ce apare ca o amenintare de confuzie identitara majora), pasitate inscrisa imediat intr-un registru de homosexualitate primara alienanta. Sinele si obiectul nefnnd in mod clar diferentiate, obiectul dene periculos, deoarece poate sa patrunda in sine, sa se instaleze acolo, sa-l cucereasca si sa-l alieneze definitiv. De aici rezulta aceasta dubla dificultate intalnita adesea la adolescentii predispusi la sinucidere, aceea a unei apropieri de un obiect, mereu cautata, dar respinsa, si aceea a unei nevoi de indepartare, mereu revendicata, dar imposibil de asumat: atat timp cat obiectul ramane disponibil si accesibil, atat timp cat acesta poate fi tratat cu dispret si o aparenta indiferenta, atat timp cat adolescentul are sentimentul ca poate controla distanta care il separa de acest obiect ("distanta" trebuie inteleasa la fel de bine in sens afectiv, cat si material ca : spatiul care separa cei doi protagonisti), rolul de sprijin al acestui obiect ramane functional. Dar daca obiectul ameninta sa se indeparteze sau, din contra, daca acesta dene prea apropiat, atunci apar fantasme agresive sau legate de moarte si se dezvolta o angoasa destructuranta.

Dupa Jeammet si Birot (1994), ativ cu adolescentii care prezinta acelasi tip de probleme, dar fara sa fi trecut la actul suicidar, adolescentii predispusi la sinucidere se caracterizeaza prin absenta unor factori de protectie (factori de rezistenta la socuri); ei citeaza "gradul redus de utilizare al mecanismelor de aparare apartinand registrului obsesional zand tensiunea (anulare, formatiune reac-tionala, rationalizare, sublimare) si gradul redus de fixatii anale in jurul carora se organizeaza relatia obiectala". Aceasta absenta a organizarii analitatii este incarcata de consecinte deoarece blocheaza la tanarul adolescent manifestarea fazei Oedip negativ a carei rezolvare inseamna pentru Blos (1984, 1985) indiciul iesirii din adolescenta, intr-adevar, pentru a se identifica cu genul sau sexual, adolescentul trebuie mai intai sa accepte sa se supuna parintelui de acelasi sex, sa accepte sa se lase "penetrat" de caracteristicile acestuia, apoi sa transforme aceste interiorizari in elementele constitutive ale itorului Ideal al Eului adultului. Acest Oedip negativ nu este accepil pentru tanar decat daca investitia analitatii a permis o diferentiere suficienta sine-celalalt. in studiul lor, Jeammet si Birot regasesc la adolescentii predispusi la sinucidere o dificultate in elaborarea homosexualitatii psihice: aceasta dificultate este legata de incompleta rezolvare a fazei Oedip negativ. in ceea ce priveste homosexualitatea manifestata, aceasta reprezinta un factor major pentru tentativele de suicid ( modulul 9): daca printre adolescentii care au avut o tentativa de suicid putini sunt homosexuali, in schimb un mare numar dintre adolescentii homosexuali au avut in adolescenta una sau mai multe tentative. Aceasta homosexualitate a adolescentului sta adesea marturie prind dificultatea acestuia de a elabora directiile conflictuale evocate mai sus, indiferent daca este vorba despre o homosexualitate narcisiaca in raport cu deteriorarea relatiilor obiectale precoce sau despre o homosexualitate mai nevrotica, legata adesea de riscurile rezolvarii lui Oedip negativ.In sfarsit, perioada de pubertate solicita puternic functionarea psihica si ansamblul mecanismelor de aparare si de adaptare : adolescenta redesteapta conflictele psihice ale copilariei si actualizeaza noi conflicte. Din acest motiv, functionarea mentala trebuie sa faca dovada unei eficiente satisfacatoare. Numerosi autori semnaleaza o relativa saracire a procesului de sublimare, o diminuare a capacitatii de a controla excitatia interna prin atribuirea unui aspect urativ prealabil unui travaliu de dezimplicare, deplasare si apoi reinvestire ce caracterizeaza schema reprezentarilor mentale. Aceasta actitate psihica de simbolizare/reprezentare, deci de relatie, constituie pentru subiect o protectie impotriva amenintarii supraincarcarii traumatice datorate excitatiei pulsionale ( mai departe). intr-adevar, pulsi-unea genitala obliga indidul sa caute obiectul complementar de satisfactie, deoarece de acum inainte el nu se mai poate satisface total printr-un autoerotism de organ. Pulsiunea genitala constrange deci la initierea unui travaliu de renuntare, deplasare, reinvestire reprezentationala ce caracterizeaza o functionare psihica supla si implicata libidinal. Atunci cand functionarea psihica este deteriorata sau nu este investita, excitatia pulsionala dene o amenintare. Esecul scolar este adesea semnul reperabil fie al acestui deficit intelectual, fie al acestei nonimplicari: asa dupa cum am putut vedea, esecul scolar face parte dintre factorii de risc reperati in studiile epi-demiologice.
Datorita faptului ca excitatia prone din chiar interiorul corpului, fara ca psihicul sa aiba propriul sau cuvant de spus, aceasta este resimtita ca un "obiect" exterior caruia adolescentul trebuie sa i se supuna, sentiment de alienare intarit de remarcile celor apropiati, in special cele ale parintilor (in ceea ce priveste alimentatia, un aspect fizic, un comportament, un gest, o maniera de a se imbraca etc), lasand tanarul sa inteleaga ca nu mai este copilul de odinioara: pubertatea reprezinta astfel o amenintare relativa asupra sentimentului continuitatii existentei. in momentul in care adolescentul incearca sa se obisnuiasca cu corpul sau, crezand utopic ca-l stapaneste in totalitate, realitatea nevoilor fiziologice, pe de o parte, si nevoia inca persistenta, mai ales la inceputul adolescentei, a unei relatii de dependenta fata de cei apropiati, pe de alta parte, dau adolescentului sentimentul ca este tradat de acest corp. Acest corp poate atunci sa dena reprezentantul a tot ceea ce merge prost, cu referire la fel de bine atat la toate lucrurile pe care subiectul nu le poate obtine (nevoile legate de corpul sexuat in special), cat si la toate lucrurile la care subiectul nu poate renunta (nevoile infantile de protectie si de dependenta interzise de acum inainte). Acest conflict psihic poate atunci sa capete o intensitate intolerabila, asa dupa cum am vazut in submodulele precedente.
Unul dintre colegii nostri a propus sa diferentiem tentativele de suicid in care miza principala consta in desprinderea de corpul infantil si de legaturile de natura infantila cu obiectele precoce, de tentativele de suicid in care obiectul principal pare a fi acela de a face sa taca excitatia pubera perceputa ca periculoasa si insuporila (Marcelii, 1999). Primele se inscriu intr-o organizare psihica dominata de un exces de legaturi care se organizeaza adesea in jurul unui Ideal al Eului cu aspect grandios si inaccesibil. Celelalte exprima deteriorarile functionarii psihice, incapabile de a controla excitatia pubera noua si redirectioneaza adolescentul spre deficientele limitelor sinelui si ale narcisismului precoce.
Orice ar fi, atunci cand un adolescent comite o tentativa de suicid, aceasta se intampla aproape intotdeauna deoarece el vrea sa traiasca dar altfel, incercand sa se separe de copilarie sau sa anuleze o excitatie, ambele invadatoare. Nu putem deci descrie o organizare psihopatologica precisa care sa poata fi, in mod sistematic, pusa in relatie cu tentativa de suicid, chiar daca exista in mod incontesil directii de tensiune si axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor doua dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresiva si dimensiunea impulsiva, explica diversitatea lourilor semiologice si psihopatologice subiacente insusi "actului suicidar" : adolescentii care comit acest gest sufera de o tulburare a carei gratate este foarte variabila si nu prezinta in mod necesar o patologie mentala indentificabila din punct de vedere nosografic. Totusi, insusi gestul suicidar trebuie inteles intotdeauna ca un gest grav ce necesita o evaluare si reclama sistematizari atat in termenii dinamicii intrapsihice indiduale, cat si in termenii interactiunilor familiale.



Alte materiale medicale despre: tentativele de suicid

La adolescenta fiecare individ trebuie sa manance mai mult. Nimic surprinzator: pubertatea antreneaza o crestere accelerata a corpului, care [...]
Dupa cum stim cu totii, natura a sadit in noi o dorinta dominanta de a trai; omul de rand, in general, nu poate intelege persoane care, cu o energie e [...]
Dupa cum stim cu totii, natura a sadit in noi o dorinta dominanta de a trai; omul de rand, in general, nu poate intelege persoane care, cu o energie e [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tentativele de suicid

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile