O gripa "trecatoare" se numeste acea gripa fata de care ne comportam ca si cum nu ar exista; sau, in orice caz, nu-i acordam atentia cuvenita. De cele mai multe ori, ea elueaza fara probleme si rareori se ajunge la o reimbolnavire, la o recidiva, sau foarte rar duce la modificari ireversibile.
Cand gripa revine, intensitatea simptomelor este mult mai mare de obicei decat la prima imbolnavire. Ceea ce, la inceput, a fost o infectie mai mult sau mai putin inofensiva, devine deodata, adesea numai pentru scurt timp, o boala grava. Apar toate simptomele gripei adevarate cu o deosebita vehementa.
De ce? intrucat, a trece cu vederea o gripa, inseamna, cel putin din punct de vedere al corpului, neacordarea unei perioade de "curatare" minime pentru organism. Substantele "otravitoare" (toxinele), care apar in mod natural in corp, chiar in cursul unei banale raceli, nu sunt suficient eliminate.

Ele sunt resturi ale unor celule distruse, respinse (celule din mucoasa, leucocite, bacterii etc), ce-si modifica structura si actioneaza in corpul uman ca niste proteine alterate. In decursul oricarei boli, in special in cele infectioase febrile, se formeaza asemenea toxine, iar propriul sistem de aparare al organismului are deosebit de mult de lucru cu eliminarea lor.
Se impune sa retinem ideea ca o inflamatie, de orice natura, nu trebuie atacata si reprimata cu orice pret. Aceasta duce adesea la acumularea toxinelor amintite si la croni-cizarea bolii. O boala cronica e intotdeauna aproape similara cu o "otravire" sau "intoxicare".
In cazul gripei noastre "trecatoare", nu este rba numai despre ramasitele celulare, ci si despre un rest de virusuri gripale "virulente", care isi continua activitatea distructiva, facand abstractie de munca de "curatare" dusa de organism prin sistemul imunitar. Corpul slabit nu mai poate face fata noului atac si se imbolnaveste din nou, de data asta insa mult mai grav.
Deoarece natura incearca, de cate ori poate, sa se ajute singura, exista si situatia in care nu esti nici bolnav, dar nici pe deplin sanatos, traita cel putin o data de unii oameni. in acest caz, dupa vindecarea unei gripe, persoana in cauza nu-si poate reveni fizic o perioada de cateva saptamani sau chiar luni, simtindu-se numai "pe jumatate" om. La cea mai neasteptata ocazie, persoana respectiva "raceste", fara ca asta sa aiba o semnificatie deosebita. Pe de alta parte, nu este nici sanatoasa, in adevaratul sens al cuvantului.
Ce fel de stare e aceasta? Aici, avem de a face cu o "intelegere" intre agentii patogeni si sistemul imunitar de a "depune armele". Nici una dintre parti nu s-a impus, dar nici n-a pierdut batalia. in principiu, orice boala cronica se bazeaza pe o asemenea situatie, fie ca e rba despre reumatism, despre artrita sau cancer.

Medicina moderna numeste aceasta stare sindromul de insuficienta imuna, fenomen care poate fi depistat prin anumite metode clinice si de laborator, cum ar fi de pilda citometria imunofluorescenta, cea mai cuprinzatoare dintre ele. Deci organismul este slabit, dar totusi capabil sa respinga un nou atac al regimentelor virale. intr-o asemenea situatie, orice om "dotat cu inta" poate si trebuie sa vina in ajutorul corpului sau suferind. Cum? in sensul unui nou impuls* spre acutizarea bolii, prin intreprinderea anumitor masuri (de exemplu, prin febra crescuta artificial), care sa intareasca apararea organismului si sa slabeasca virusul.In practica, un medic cu o gandire "integrala" e tot mai a-desea confruntat cu acest fenomen. Din pacate, trebuie mentionat ca asemenea situatii rezulta frecvent din terapia incompetenta, impotriva naturii, a unei gripe precedente. Acest lucru poate fi observat in special la copii. Copilul se imbolnaveste, are febra mare, ii curge nasul, tuseste si se afla intr-o stare jalnica. De multe ori, temerile mamei si chiar ale medicului slab cunoscator al fenomenelor naturale ce se petrec in organism duc la masuri supraradicale, pentru a scadea rapid temperatura si a insanatosi copilul. Se administreaza supozitoare antiter-mice, medicamente de calmare a tusei (de retinut: calmarea tusei nu inseamna si vindecarea ei!), antibiotice - iar aceste masuri asigura un succes rapid. In cateva zile, copilul e din nou pe picioare, desi obosit, palid si fara apetit, dar "sanatos".
Este intr-adevar sanatos? Nicidecum! Au disparut numai pentru scurt timp simptomele de boala! Imunitatea, si asa insuficient dezltata, a fost si mai slabita prin "metodele de vindecare" la care a fost supusa. Cateva zile la scoala sau la gradinita, contactul cu alti colegi purtatori ai virusului, sunt suficiente pentru o noua contaminare. Dupa doua saptamani, apare o noua gripa, si jocul se reia. Urmari tardive: catar laringian cronic, guturai cronic, bronsita cronica, alergii, astm.
Principalele cauze ce stau la baza acestor imbolnaviri tot mai frecvente, atat la copii cat si la adulti, sunt:

a Insuficienta intelegere a notiunii de "inflamatie", care implica procese de aparare si eliminare deosebit de necesare. Dupa orice proces inflamator sau infectios care se vindeca, organismul castiga in rezistenta!
a Teama exagerata fata de simptomele inflamatoare, mai ales fata de temperatura crescuta. Dupa cum am mentionat anterior, febra devine cu adevarat un factor de risc atunci cand creste peste 39,5" C, si deci abia dupa aceasta valoare trebuie scazuta, pe cat posibil cu grija. Febra este cel mai important ajutor in lupta contra agresorului.
a Lipsa de rabdare! Rabdarea este neaparat necesara mai ales in cazul "procedeelor naturiste". Traim intr-o perioada de schimbari rapide, toata lumea se grabeste, si de aceea nu avem timp sa fim bolnavi. A fi bolnav implica insa si unele aspecte placute. Ganditi-va uneori la acest lucru!
Aici facem un apel la dvs.: folositi o raceala, indiferent cat de intensa, pentru a va imbunatati starea de sanatate! Va intrebati, desigur, ce sens are aceasta imbolnavire? Obser-vati-va singur, si veti ajunge la concluzia ca orice infectie de acest gen intareste capacitatea dvs. de aparare, chiar impotriva unor germeni periculosi. in pediatrie, exista termenul de "calire tacuta". Este rba despre acelasi fenomen: dezltarea si "scolirea" sistemului imunitar prin contactul cu murdaria si cu agentii cauzatori de boala in anii copilariei. Acelasi scop il au si "bolile copilariei", care mijlocesc, intr-o anumita masura, primul contact dintre organismul copilului si un agent patogen necunoscut. De obicei, bolile copilariei elueaza cu eruptie. Prin aceasta, substantele toxice rezultate sunt eliminate din corp; de aici, si termenul "eruptie" (iesire in afara, izbucnire).