Febra
Gripa si febra apar, de obicei, impreuna. in jur de 90% dintre bolile determinate de raceala sunt insotite de febra, mai mare sau mai mica.In general, frisonul este prezent intotdeauna cand febra creste, iar senzatia de caldura si transpiratia sunt asociate scaderii febrei. Aceasta afirmatie suna banal, insa are o importanta aparte in practica terapiei antigripale.
Si mai exista un lucru ce se poate afirma cu certitudine: multe dintre complicatiile nedorite ale gripei sunt cauzate de scaderea prea timpurie si prea drastica a febrei!
In inile acestei carti am prezentat cateva masuri utile eliminarii substantelor toxice care apar in organism in cursul unei infectii gripale. in majoritatea lor, sunt insotite de o scadere usoara "automata" a febrei.
Pe deasupra, exista o serie de masuri naturale simple care, pe langa medicamentele recomandate de medic, ajuta foarte mult la eliminarea caldurii excesive din corp. Aceste proceduri sunt deosebit de valoroase, deoarece, pe langa faptul ca scad febra, alina si tulburarile circulatorii legate de cresterea temperaturii corporale, mai ales la copii.

Limita superioara a febrei, ce nu trebuie depasita, este:

a la copii, 39,5" C;

a la adulti, 40"C;

a la persoane in varsta sau in convalescenta, 39"C. Oricat de problematica ar parea dorinta de a defini
"valorile-limita". trebuie facuta incercarea de a aprecia problema in mod realist. intrucat febra este, in mod curios, un pericol pentru multi. Datorita mijloacelor terapeutice modeme din zilele noastre, acest punct de vedere si-a pierdut consistenta.
In sens invers, exista multi oameni care sufera practic de imposibilitatea de a avea febra suficienta! Parmenide, unul dintre cei mai mari medici ai Antichitatii grecesti, a afirmat: "Oferiti-mi un mijloc de a produce febra, si va vindec de orice boala!" Desigur, afirmatia sa este putin exagerata, si datorita faptului ca, la vremea respectiva, nu dispunea de mijloacele terapeutice ale medicinci actuale.
Febra nu mai reprezinta astazi un pericol! Ar trebui sa ne apropiem mai mult de acest principiu al Greciei antice si sa incercam, din cand in cand. sa provocam in organism asemenea stari febrile. Exista si multe exemple in acest sens; astazi, se incearca ameliorarea unor suferinte grave, ca reumatismul cronic poliarticular, scleroza multipla si cancerul, prin asemena atacuri febrile provocate artificial. "Baia de supraincalzire" descrisa anterior se numara, in orice caz, printre aceste metode.
Sauna si baia de aburi sunt, bineinteles, tot masuri in acest sens, dar efectul scontat in ceea ce priveste ridicarea temperaturii corporale interne este putin supraestimat. Cresterea temperaturii interne a corpului se produce, in ambele situatii, prin respiratie, si nu prin piele, asa cum se crede de obicei!
Baia de aburi trebuie evitata in stadiul acut de gripa si se poate relua atunci cand tulburarile circulatorii, care insotesc in mod firesc perioada de infectie gripala si pe cea de convalescenta au disparut complet. Baia de aburi stimuleaza, ce-i drept, procesul de dezintoxicare la nivelul pielii, insa are marele dezavantaj ca accentueaza tulburarile circulatorii care pot duce la un dezechilibru nedorit!
Masuri de scadere a febrei unui pacient aflat la pat:
a impachetarile gambei. Se inmoaie in apa rece doua prosoape de in sau doi ciorapi de bumbac trei sferturi, se storc usor, dupa care se infasoara cu ele gambele pacientului sau se trag ciorapii pe picior. Peste acestea, se pun ciorapi grosi de lana si se acopera cu o patura groasa. O conditie importanta este ca picioarele si gambele bolnavului sa fie calde!
Cand febra e foarte mare, se pot adauga in apa cateva picaturi de otet (binecunoscutii "ciorapi cu otet").
a impachetarea rece. Se inmoaie in apa rece un prosop mare de baie, se stoarce si se infasoara in jurul pieptului si al burtii pacientului, apoi se pun deasupra un prosop uscat si o patura de lana groasa. Practic, se procedeaza in felul urmator: se intinde intai patura de lana, apoi prosopul uscat, iar la urma cel umed; bolnavul se lungeste pe ele, si totul se infasoara in jurul corpului sau. Cu cat febra este mai mare, cu atat mai repede si mai des se repeta intreaga procedura.
a Baia rece completa. Se umple cada cu apa la o temperatura pe care bolnavul s-o simta mai rece, adica intre 36" si 37"C. Bolnavul febril intra in cada si ramane in apa pana cand are senzatia de prea rece; aceasta se intampla, in medie, dupa zece-douazeci de minute. Apoi, se da drumul apei din cada si se face un dus scurt cu apa fierbinte, in pozitie culcat! Cu multa grija si sub supravegherea eventualelor tulburari circulatorii, bolnavul iese din cada si se lungeste in pat.
a Baia rece insotita de masaj. Aceasta metoda aduce alinare in special cand febra si simptomele intestinale se afla in prim-.
Se umple cada pe jumatate cu apa rece. Bolnavul se intinde in cada, astfel ca abdomenul, bazinul si coapsele sa fie sub apa. Apoi, aceste parti ale corpului se freaca usor si scurt timp, cu o manusa de baie. La febra mare si o senzatie de caldura corespunzatoare, aceasta masura aduce o reala usurare. Dupa aceea, bolnavul se intinde in pat. Ideea ca dupa o asemenea procedura se poate "raci" nu este valabila, deoarece un bolnadeja "racit" nu poate "raci" a doua oara.