Tutunul este o ta care face parte din familia Solanaceelor ca si patlageaua rosie, patlageaua vinata, cartoful, ardeiul etc. Toate aceste te, avind caractere comune, au fost incadrate de bota-nisti la familia Solanaceelor. Tot din aceasta familie mai fac parte si Atropa belladona, care contine atropina si Hyosciamus niger care contine hioscianina etc, ambele otravuri vegetale din cele mai cunoscute si mai toxice, insa care, in cantitati extrem de mici, se intrebuinteaza in medicina. Tutunul are foi ovale, lungi pina la 50 cm si late de 10 cm. Floarea de tutun este alba sau rosie. Semintele sint foarte mici, cam 40 000 intr-o capsula si eo 80 000 intr-o singura floare. Sint asa de mici ca 10 000 de seminte cintaresc 1 g. Exista eo 40 de specii do tutun care cresc atit in tarile calde, cit si in cele temperate Cele mai cunoscute varietati sint: Nicotiniana z-cum, Nicotiniana rustica, Nicotiniana petunoides etc. Dintre acestea, Nicotiniana acum prezinta cea mai mare importanta deoarece aceasta cuprinde toate varietatile de te de tutun ale caror foi se intrebuinteaza pentru fumat, sub forma de frunze taiate, in tigari si tigarete. Nicotiniana rustica, din care se face mahorca, are o importanta mai mica in industria tutunului fiind folosita numai la fabricarea acului si a extractului de tutun. In U.R.S.S., aceasta varietate este intrebuintata la extragerea nicotinei pure, folosita in agricultura ca insecticid.

Ultimul proces de prelucrare, inainte de a fi dat in consum, consta in fermentarea propriu-zisa a tutunului. Prin fermentare se amelioreaza calitatea si anume se elimina o parte din apa de compozitie a frunzelor, se transforma gustul care devine putin acid (gust acru la fumat) si se mai transforma o parte din substantele proteice, oare prin ardere ar da un miros neplacut. Prin acest procedeu se confera o aroma placuta, care se datoreste procesului de fermentatie, produs de unele microorganisme din atmosfera; de asemenea scade procentul de nicotina si totodata tutunul poate fi pastrat multa eme fara sa se altereze.
Productia de tutun mondiala este destul de mare si se cifreaza in medie in jurul a 13 kg de tutun pe an si pe cap de locuitor. in fruntea statelor producatoare stau statele din America de Nord, care insumeaza aproape 1/3 din productia mondiala, dupa care urmeaza in ordine Jawa, Sumatra, U.R.S.S., India, Franta, Algeria si Tunisia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Belgia, Olanda, Romania etc.