Rapoarte stiintifice (1) pot demonstra cu exactitate cum o substanta chimica din
fumul de tigara poate determina la nil molecular, leziuni de gene care in circumstante normale previn cresterea necontrolata a celulelor. Raspunsul invariabil al marilor concerne de tigari este ca nu se poate afirma ca A determina B pana nu se identifica mecanismul chimic specific.
Exista studii care demonstreaza ca
fumatorii de tigari cu un tar scazut inhaleaza mai profund decat ceilalti. Analiza nilului de carboxihemoglobina din sange si a nilelor serice de cotinina ca markeri ai inhalarii de fum a demonstrat ca pentru reduceri ale tarului preluarea acestuia este similara cu nilele obisnuite din tigari iar diferentele minore intre cele doua tipuri de tigari indreptatesc medicul (2) sa sfatuiasca fumatorul mai degraba sa intrerupa complet
fumatul decat sa schimbe tigarile.
Deoarece s-a constatat ca scaderea nilului de tar si
nicotina nu se reflecta intr-o scadere adecvata a nilelor de expunere la toxice si agenti carcinogenetici, folosindu-se un sistem de testare a fumului si 8 voluntari s-a facut o atie (3) intre tigarile cu nile joase si medii de nicotina, masurandu-se valorile de tar, nicotina si benzo-(a)-piren si 3- (metilnitrosamina) -l- (3-piridil) -l-butanona. Studiul a demonstrat o data in plus ca exista o crestere semnificativa a volumului total de fiim cu expuneri mai mari la tar, nicotina si carcinogeni, de 2-4 ori mai mare, deoarece exista tendinta fumatorului de a compensa eliberarea de nile joase de nicotina din acest tip de tigari.
Alte studii (4) demonstreaza ca o tigara neaprinsa tinuta in gura produce nile ridicate de nicotina, care se datoreaza absorbtiei acesteia prin mucoasa labiala.
Pe 786 de barbati si 1.492 de femei care nu au
fumat niciodata si care aau concentratii de cotinina < 17, 5 ng/ml s-a demonstrat ca 1/3 nu au avut expuneri recente in mediul inconjurator la
tutun si aceeasi proportie nu a avut nile de cotinina detecila (5). In schimb exista o legatura stransa intre bolile coronariene diagnosticate si expunerea la tutun.
Studiul cercetatorilor britanici (6) avand ca obiectiv urmarirea influentei fumatului la adolescenti asupra alimentatiei, preferintelor nutritionale si dimensiunii corpului a demonstrat ca baietii si fetele fumatoare consuma semnificativ mai mult alcool si mai putine fibre, tiamina, vitamina C etc; baietii
fumatori consuma semnificativ mai multe grasimi si mai putin
zahar si fier. Fetele fumatoare de asemenea consuma mai putin zinc, selenium, riboflavina, caroten, folati si iodine. Si baietii si fetele fumatoare consuma mult mai putine: deserturi, prajituri,
paine dar sunt mult mai inclinati spre bauturi alcoolice,
cafea si cartofi prajiti. Concluzia lor a fost ca se prefera mai putin factorii nutritionali antioxidanti, fructele, getalele si cerealele. Masurandu-se in plasma alfa-tocoferolulul,
acidul ascorbic si carotenoizii ca antioxidanti si proteina Schiff baza si autoanticorpii impotriva derivatilor malonil dialdehid-proteinelor ca index al stressului oxidativ (7), s-a constatat ca fumatorii prefera alimentele sarace in
vitaminele E, C si caroten iar dozarea celor care definesc indexul stressului oxidativ sunt legate de numarul de tigari fumate. La fumatorii peste 20 de tigari/zi (8) exista o ingestie semnificativ mai mica de beta-caroteni si acid ascorbic ca si de antioxidanti care constituie un factor aditional pentru aparitia bolilor cronice.
Un studiu pe un esantion de fumatori din Austria a demonstrat ca 36% dintre acestia sunt cu inalta dependenta de nicotina, 32% cu usoara dependenta iar 32% pot fi clasati ca fiind nedependenti de nicotina (9). Doar 23% dintre fumatori fata de 39% dintre nefumatori au interes pentru o
alimentatie sanatoasa. Aceasta tendinta pentru o reducere a atitudinii poziti fata de mancare este mai mare la cei cu dependenta inalta sau moderata de nicotina. Acestia sunt si cei mai predispusi obezitatii. Masurarea NO exhalat din aer la fumatori si nefumatori a demonstrat ca la prima categorie aceste nile sunt mai mici ; aceasta presupune ca reducerea nilelor este un bun indicator de scadere a sintezei de NO in sistemul respirator si este asociat cu dezvoltarea obstructiei cailor aeriene la fumatori. Fumatul tigarilor scade NO exhalat, sugerandu-se ca exista o inhibitie a enzimei NO-sintazei . Daca se ia in considerare faptul ca NO este important in apararea impotriva infectiilor tractului respirator, in contracararea bronhoconstrictiei si vasoconstrictiei si in inhibarea agregarii plachetare, acest efect poate contribui la cresterea riscului de
boli respiratorii cronice si cardio-vasculare.
Si filtrul tigarilor poate fi la originea unor afectiuni; filtrul " micronite" ar putea fi la originea celor 15-20% din mezotelioame care nu pot fi explicate prin expunere profesionala .
Expresia epiteliala a componentelor secretarii din celulele epiteliale bronsice umane ar putea fi esentiala pentru protectia imunologica a tractului respirator fata de
infectiile virale si bacteriene. Expunerea la fumat scade procentajul de celule epiteliale bronsice si astfel la 6h de la expunere se reduce componenta secretorie, compromitandu-se sistemul epitelial imun.
Molecula l-de adeziune intracelulara (ICAM-l) este mecanismul de baza de raspuns la stimulii locali al macrofagelor alolare . Pe lavajul bronho-alolar efectuat la fumatori s-a demonstrat ca anii putini de fumat nu modifica expresia ICAM-l indusa de IFN-y (interferon-gama) pe macrofagele alolare ale subiectilor sanatosi.In creierul fumatorilor exista o scadere cu 40% a nilului monoamino-xidazei B (MAO B) fata de nefumatori si fumatorii formali ; MAO B este implicata in scaderea dopaminei, un neurotransmitator care contribuie la reintarirea si motivarea comportamentului si a miscarilor. Aceasta reducere a activitatii MAO B este sinergica cu nicotina in producerea efectelor comportamentale si epidemiologice ale fumatului.
Fumatul si pesticidele
Pesticidele intra in corp prin ingestie si absorbtie prin piele sau ochi sau prin respiratie . O serie de reziduuri de pesticide sunt inhalate de fumatori si se acumuleaza in organismul acestora. DDT-ul persista in sol si este regasit in tutun. in 1995 Philip Morris a retras 8 miliarde de tigari datorita urmelor de metil-izocianati, un produs folosit ca pesticid.
Forme de tigari si de fumat
Pot fi utilizate tigari prefabricate sau rulate in foita de tigara. Exista insa si tigari specifice unor tari ca de exemplu in Indonezia ("kreteks", "klobat"), Bangladesh, Nepal ("bidis") sau in India unde este utilizata cu partea aprinsa in interiorul gurii ("rerse chutta"). Alte forme de fumat pot fi: o narghilea numita "Hookah" foarte utilizata in Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, trabucul sau mestecatul sau sugerea de tutun, practica frecnta in Asia si Africa de Nord . Se mai poate priza nazal (uscat) sau oral (umed) etc.
