Tara noastra, asa cum arata numeroasele studii efectuate in ultimii ani, prezinta evolutii ingrijoratoare ale prelentei atat in ceea ce priveste populatia in general cat si in legatura cu unele grupe populationale sau profesionale recunoscute ca fiind sensibile la acest obicei.
La nivelul populatiei, pe un esantion reprezentativ chestionat in 1994 s-a constatat ca 28% din locuitori fumeaza, dintre care 5,5% ocazional, 3,4% intre 3-9 tigari/zi, 9,7% intre 10-l9 si 9,4% > 20 tigari/zi. Daca insa se adauga si procentul de 8% de ex-
fumatori se ajunge la 36% indivizi care au acest obicei (fumatori actuali si fosti fumatori). Pe sexe s-au gasit 42,7% barbati fumatori si 15,2% femei fumatoare iar pe grupe de rsta intre 15-24 de ani - 32,8% la barbati si 17,4% la femei, intre 25-44 - 61,7% la barbati si 25% la femei, intre 45-64 - 44,3% si respectiv 10,5% si > 65 de ani 20,6 % si respectiv 6,5%. Pe familii se apreciaza ca in urban 26,4% au unul sau mai multi fumatori iar in mediul rural 20,4%. intre 1989-94 s-a inregistrat o crestere pe ansamblu a prelentei fumatului de la 25,9 la 28% determinata in principal (asa cum afirma autorii) de cresterea realizata in randul sexului feminin de la 11,3% la 15,2%; la barbati s-au inregistrat lori de 43,9% si respectiv 42,7%. in 1995 intr-un alt studiu s-a aratat ca 46% din barbati fumeaza si 13% din femei, rata de fumatori fiind mult mai ridicata la indivizii cu educatie (60-70%).
Militarii in Romania au in randul lor 49,7% fumatori activi , 16,3% fumatori pasivi si 5,1% ex-fumatori, desi 76,9% sunt convinsi de nocivitatea acestui obicei; 1/4 debuteaza ca fumatori in armata si 31,7% considera
stresul ca o cauza a debutului. Doar 13,5% acuza campania publicitara intensa. Procentul fumatorilor din armata este insa peste cel din populatie.In tara noastra dupa 3 ani de campanii anti
fumat (postere, sfaturi individuale) prelenta fumatorilor functionari a scazut de la 75,07% la 63,7% la barbati, iar la femei de la 68,6% la 61,95% (o rata de scadere de 3,3?/ /an). Cu toate acestea se impun in continuare campanii antifumat mult mai active .In randul pneumologilor din Romania exista o prelenta alarmanta (60,5% la barbati si 40% la femei) , majoritatea dintre acestia apartinand grupului de rsta 31-50 de ani; doar 7,1% au intrerupt fumatul in momentul imbolnavirii si doar 4,4% au solicitat un consult antifumat. Aceasta iresponsabilitate a pneumologului roman este generatoarea pulsului actual al situatiei dramatice de la nivelul corpului medical din tara. Prelenta in randul doctoritelor este superioara fata de cea din randul populatiei feminine.In randul medicilor de familie prelenta fumatorilor activi este de 27% (40% la barbati si 19% la femei) iar 19% sunt fumatori pasivi ; doar 72% stiu teoretic metode de
sevraj si 21% le aplica iar doar 9,3% colaboreaza cu specialistul pentru sevraj. Aceste argumente alaturi de faptul ca 59% au debutat ca fumatori in facultate ne demonstreaza vidul legislativ si golurile existente in lupta antifumat.
O alta ancheta efectuata in randul chirurgilor a aratat existenta unei rate a fumatorilor de 45,8% (31,8% permanenti, 14% ocazionali) in conditiile existentei a 15,9% ex-fumatori . Acest grup de specialisti se dovedeste cel mai dezorientat in cazul actiunilor anti-fumat ei neapeland la metode de sevraj chiar si atunci cand este vorba de utilizarea lor pentru a ajuta colegii sa paraseasca acest obicei.
Si farmacistii din Romania prezinta particularitati in privinta abordarii fumatului ; fumatori activi sunt 21,9%, ex-fumatori 10,7% si fumatori pasivi 8,9%. in familiile lor sunt 68% fumatori si doar % au primit informatii despre fumat.In domeniul industriei siderurgice din Romania, data cu noua piata si cu reducerea de personal s-a remarcat intre 1991-96 o crestere a prelentei fumatului de la 70 la 71% (la
sexul feminin de la 66,8 la 74%, iar la sexul masculin o usoara reducere de la 75,1 la 66,7%). Barbatii sunt mai decisi sa intrerupa fumatul (o rata anuala de 1,7%) In randul studentilor romani se inregistreaza 42% fumatori iar intre studentii straini din facultatile noastre 64%. Fumatul este motit la inceput de curiozitate si dorinta de imitatie iar ulterior de senzatia de foame, oboseala, somnolenta si de cresterea eficacitatii intelectuale. Tinerii fumatori au un numar crescut de infectii virale, gastrite, o crestere a ingestiei de medicamente si o scadere a capacitatii fizice.
La adolescentii de 17-l9 ani amestecul realizat de consumul de
droguri (4,5%) si de fumat (38%) ingrijoreaza datorita si asocierii alcoolului cu fumatul (6%); influentele cele mai nefaste le suporta adolescentii din partea prietenilor si colegilor (in proportie de 60%).In randul bolnavilor care se prezinta la cabinetele de pneumologie, 60% sunt fumatori (62% dintre barbati si 38% dintre femei) si 17% sunt ex-fumatori . Marii fumatori, peste 20 de tigari/zi, sunt in proportie de 17% (45% incep sa fumeze in armata, 39% in scoala, iar pentru 79% prietenii sunt exemple negative). Doar 10% au intrerupt fumatul in momentul imbolnavirii desi 82% au incercat sa opreasca acest obicei. Aceste lucruri demonstreaza influenta puternica a acestui obicei si marile deficiente de educatie ale pacientilor si ale medicilor din tara noastra .
Analiza atitudinii bolnavilor cu
tuberculoza pulmonara (o maladie care inregistreaza o recrudescenta teribila in ultimii 10 ani) a demonstrat ca optica acestora nu difera cu nimic fata de suferinzii cu alte afectiuni netuberculoase . Cifra fumatorilor este impresionanta - 83,7% fumatori in randul barbatilor si 68,2% la femei. Procentajul acestora creste cu rsta, majoritatea debutand intre 13-l8 ani; instalarea bolii a dus la parasirea acestui obicei doar in randul a 7% dintre pacienti.
Fumatul in mediul rural inregistreaza o serie de particularitati in tara noastra . Exista, datorita unor limite religioase si obiceiuri impamantenite, o diferenta mare intre prelenta fumatorilor si cea a fumatoarelor (procentul acestora este cu mult sub cel al femeilor fumatoare din mediul urban). La fel, in randul adolescentilor procentajul este foarte redus (8%). Aceasta afirmatie insa ascunde o capcana, fiind bine cunoscuta tendinta de imbatranire a satelor romanesti.
Anchetele efectuate la elevii din clasele mici ca si la cei din clasele X-XII arata impactul masiv al reclamei profumat (37,38) (aproximativ 11% au incercat deja tigara) dar si exemplul negativ al profesorilor si intatorilor care in proportie de 4% fumeaza in fata acestora. Odata cu trecerea in anii mari de liceu si apoi in bancile postliceale sau ale facultatilor, incidenta fumatorilor creste cu rsta. Un exemplu in acest sens il constituie cifrele obtinute in urma unei anchete in scolile sanitare (unde predomina sexul feminin) : la grupa de rsta 20-24 de ani erau 26% fumatori, iar la 25-29 de ani - 27,8%.
