Prelenta la 5-l3 ani
Diferentele intre tarile in curs de dezvoltare si cele dezvoltate in ceea ce priveste prelenta fumatului la copii se estompeaza treptat. Copin devin constienti de existenta tigarii la rste precoce. in Marea Britanie 3 din 4 copii sunt constienti de existenta tigarii inainte de 5 ani (indiferent daca parintii fumeaza sau nu) iar la 10 ani 40% din baieti si 28% din fete au tras cel putin un fum dintr-o tigara, 1/3 dintre acestia devenind
fumatori regulati inainte de 9 ani. Momentul critic pentru debutul fumatului apare si la trecerea de la educatia primara la formele de educatie secundara. Acest obicei castigat in copilarie devine obisnuinta sau dependenta la rsta adulta.
Prima tigara este in multe tari gustata la 11-l4 ani ; primul contact cu
fumatorii este acasa, la scoala si uneori la locul de munca.
Factorii care determina initierea in fumat sunt:
- factori proximali de mediu: contactul cu parintii fumatori, cu prietenii, profesorii si cu regulamentele scolilor
- factori distali de mediu: suportul social comunitar, expunerea la reclame, fumatul in "media" ca si o serie de factori personali (sex, etnie, nivel academic, rolul pozitiv asteptat de la fumat).
Este dificil de dovedit ca reclama influenteaza si promoveaza obiceiul de a fuma la tineri deoarece acest tip de reclama creaza impresia ca acest obicei este o norma sociala accepila. Cert este ca televizarea evenimentelor sponsorizate creste interesul copiilor pentru diferite marci, iar acesti copii au vederi mai pozitive decat ceilalti asupra fumatului .
Studii locale au demonstrat ca dezvoltarea obiceiului de a fuma se face incepand de la rsta de 6 ani si chiar mai devreme. Un exemplu in acest sens este cercetarea efectuata in Hong Kong. in aceasta tara incidenta este de 11% la cei cu rsta medie de 7,8 ani; dintre acestia 83% au incercat sa fumeze o data sau de mai multe ori, 8% fumeaza curent, 6% mai putin de o tigara/saptamana, 2% 1 -6 tigari/saptamana si 1 % > de 6 tigari/saptamana.In Africa de Sud o ancheta la rsta de 5 ani, constand in citirea emotiilor pozitive care ar explica aceasta atractie, a aratat ca 23% din copii spera sa fumeze cand vor creste, iar 36% cunosteau cel putin numele unei tigari.
La copin din Turcia prelenta fumatului a fost intre 11,7-l4% la baieti si 9% la fete . La 65,7% dintre ei unul sau ambii parinti erau fumatori. Baietii au recunoscut intr-un procent mai mare numele si toponimia reclamelor de tigari decat fetele (95% fata de 81% pentru
tutunul autohton - Samsun; 84% si 91% pentru Camei, 92% si 70% pentru Marlboro).
La copin din Bulgaria fetele fumeaza de doua ori mai mult decat baietii (43,7% vs 21,7%); doar 22,9% dintre parintii copiilor nu sunt fumatori (in 48% dintre familii fumeaza un parinte iar in 35,1% ambii).In Macedonia 7% din copin care au implinit 11 ani au fumat cel putin o tigara, pentru ca la 18 ani sa se ajunga la 58,53%. Barbatii fumeaza de doua ori mai mult decat femeile. Desi copin sunt bine informati de pericolele si consecintele fumatului intre ei sunt 24,13% care nu vor sa paraseasca niciodata fumatul.
Prelenta la 11-l8 ani
Fumatul la tineri este determinat de aceleasi cauze: influenta parentala, curiozitatea, dorinta de modern si de a arata sofisticat si imaginea sociala creata de fumator (1). Fumatorii adolescenti dovedesc mai multa anxietate, extroversiune, exciilitate si independenta fata de nefumatori, pe cand fetele fumatoare au aceste trasaturi intr-un grad mai mic. Varsta medie a initierii in multe tari este de 15 ani (8).
La aceasta grupa de rsta s-a gasit de catre OMS o crestere dramatica. intre 2-6% dintre fete si 2-4% dintre baieti sunt fumatori odata sau de mai multe ori intr-o saptamana. Acest obicei este legat de banii de buzunar pe care-i poseda, de capacitatea de a cumpara si de obiceiul de a consuma alcool. OMS semnaleaza ca prelenta in Europa este mare (36%) si determina 14% decese in regiune . in tarile dezvoltate (ex. Franta) fumatul a diminuat la tineri de la 46% in 1977 la 12-l8 ani, la 35% cat este actualmente; egalitatea sexelor se manifesta in mod evident la aceasta grupa de rsta iar rsta debutului scade fiind de 13,2 ani. Fumatul este un obicei legat de alte conduite asa zise cu risc (alcool, droguri), de conduite delictuale (fuga, furtul, batai, "rackets"), de comportamentele coalitare, de morbiditatea psihiatrica.
Adolescentii albi din SUA fumau in 1976 in proportie de 28,8% fata de 26,8% cat se inregistra la cei negri; in 1993 raportul a devenit 22,9% pentru cei albi fata de 44% la cei negri. Se considera ca tinerii americano-africani cedeza mai usor la presiunile comunitatii. Un alt studiu guvernamental a demonstrat ca rata initierii in fumat a scazut usor intre 1980-84 dar a crescut din nou intre 1985-89 si aceasta datorita cresterii promorii prin intermediul reclamei (50% din fumatori si 25% din nefumatori au primit materiale promotionale de la companiile de tigari). in SUA 83% din colegii si 14% din scoli permit elevilor de 16 ani sa fumeze iar 83% din colegii si 97% din scoli permit corpului profesoral sa fumeze dar nu in fata elevilor.
Fumator regulat se ajunge in Australia de obicei dupa 20 de ani . Pentru cei care au rste de 14-l5 ani, in ultimii 3 ani prelenta a crescut de la 25 la 31 % iar pentru fumatorul zilnic de la 9 la 18% si s-au inregistrat si 70% esecuri de
sevraj .In Spania 11% din fumatori debuteaza inainte de 13 ani iar 53% intre 14-l7 ani . Tot in Spania intr-un alt studiu se arata ca 56,7% din fete si 53,5% din baieti au fumat deja, rsta de debut fiind de 12,7 si respectiv 12 ani. Rezultatele studiilor arata ca
pentru fumatori conceptul personal familiar si academic este la un nivel mai jos decat pentru nefumatori. in mediul rural 35,9% din adolescentii spanioli sunt fumatori , ei debutand la 14,1 ani iar cauzele debutului sunt curiozitatea (51,4%), ofertele prietenilor (22,3%) etc. Alcoolul este puternic asociat cu fumatul in acest mediu (la 59,1% din fumatori)In Italia 13,5% dintre adolescentii intre 14-l7 ani cumpara tigari, in timp ce 28% din populatia adulta fumeaza iar prelenta cea mai ridicata este la grupa de rsta de 25-44 de ani. Prima tigara pentru scolarii italieni, a fost la 11 ani - 9%; la 12 ani sunt 16% fumatori iar la 13 ani 45% . Fumatul pasiv a fost prezent in familie la 59% din copii. Toate acestea in conditiile in care 62% din profesori si personalul scolilor fumeaza. Promorea unor programe de preventie a cancerului si bolilor cardiosculare la scolile italiene nu a avut impactul asteptat, existand intre 1989-l994 cresteri ale prelentei fumatorilor regulati de la 10% la barbati si 9% la femei la 14% pentru ambele sexe. Majoritatea elevilor au fost informati despre efectele asupra sanatatii cu ajutorul radioului si al televiziunii (67%), de parinti (66%), din ziare (54%), de profesori (37%), prin carti de educatie (28%) si de doctori (27%). Majoritatea au cunostinte despre bolile legate de fumat, in special de legatura cauzala cu
cancerul pulmonar dar un proces educational continuu la toate nivelele din scolile italiene este recomandat. in scolile italiene la fetele din grupa de rsta 14-l7 ani se atrage atentia asupra importantei fundamentale a obiceiului mamelor de a fuma (73% mame fumatoare pentru cele 19% fete fumatoare). La rsta de 13 ani sunt putini fumatori regulati . La 11-l3 ani, 98% dintre copin italieni nu fumeaza si 59%A confirma existenta unei presiuni sociale (imaginea adultului, controlul-personal).In India 7,4% din scolari au fumat (14% la rsta de 10 ani, 40% la 15 ani si 70% la 17 ani) .In Filipine, in ciuda avertismentelor date de autoritatile sanitare, la rsta de 17 ani proportia de tineri fumatori a crescut intre 1987-l994 de la 22% la 56% .In Danemarca , in ultimul an de scoala exista 19% fete fumatoare si 16%> baieti fumatori; greutatea este cel mai important factor detrminant pentru fetele fumatoare sub 13 ani. in aceeasi tara exista un declin al fumatorilor la copin din clasele mici (doar 10% din copii) dar procentul ramane inca mare la adolescenti. La 15-l6 ani 11% din baietii danezi sunt fumatori regulati iar 25% fumeaza ocazional.In Norvegia in 1975 rata de fumat a inregistrat o crestere considerabila la ambele sexe, in particular la fetele intre 13-l5 ani (campanii de reclama extinse) iar ulterior din 1980 a inceput sa scada. La fel si la adultii tineri intre 16-24 de ani unde nivelele au scazut progresiv din 1973. in schimb pe ansamblul populatiei , in 1997 procentul de fumatori zilnici era de 34,5% pentru barbati si 32,7% pentru femei iar consumul zilnic de tigari era de 13,7/zi pentru barbati si 11,2/zi pentru femei. in aceeasi tara 55% dintre baietii de 13-l8 ani si 57% dintre fete au incercat cel putin o data sa fumeze si 10% si respectiv 12%> fumeaza regulat Fumatul se asociaza la adolescenti cu probleme somatice de sanatate.In Franta , daca adolescentii de 12-l3 ani sunt in proportie de 6% fumatori, 58% dintre cei de 18 ani sunt fumatori de pestelO tigari/zi. Consumul de tigari in Franta a scazut cu 11,3% dupa votarea legii Evin in 1991. Un studiu care a urmarit impactul la adolescentii din Paris al acestei legi a constatat ca procentul de fumatori regulati a fost intre anii 1991-l996 de 21-26%. Majoritatea (55%-75%) au dorit sa intrerupa fumatul iar 82% in 1991 considera ca fumatul este un obicei scump. Toate acestea au indreptatit autorii sa aprecieze ca scaderea consumului de tigari in Franta nu este explicata de scaderea consumului la nivelul adolescentului francez, acesta ramanand identic la acest grup populational. Pe un esantion reprezentand 2,5% din cei 200.000 de adolescenti din zona pariziana s-a constatat ca fetele au mai des decat baietii un frate sau/si o sora si pe cel mai bun prieten fumator. Fetele gasesc mai mult decat baietii ca fumatul este "cool" si o "placere"; in 1998 consumul de tigari al fetelor s-a egalizat cu cel al baietilor.In Marea Britanie, in 1990 erau 11% fete fumatoare zilnice iar in ultima decada fetele au egalat si depasit prelenta de la baieti. Aceste procente sunt influentate de
anxietatea in privinta
greutatii si de faptul ca multe citesc reviste pentru femei unde abunda reclamele de tigari. in aceasta tara rata fumatorilor la grupa de rsta 11-l5 ani a crescut de la 10% in 1993 la 12% in 1994 .In Japonia , unde prelenta fumatului la adulti a scazut la 35% datorita cresterii taxelor de la 3 la 5%, la adolescenti este in mod paradoxal in crestere (la baieti intre 1990-l996 de la 26% la 40% iar pentru fete de la 5 la 15%). in aceasta tara minorii sub 20 de ani fumau in 1994 fata de 1978 de 6 ori mai multe tigari, ei reprezentand 11,9% din totalul nzarilor .In Rusia in 1992-l993 au incercat sa fumeze 19% din baietii si 4% din fetele de 11-l4 ani, iar la grupa de rsta 15-l8 ani fumau deja 35% si respectiv 10%.In Germania, 28% din adolescenti sunt fumatori regulati (mai mult de 50% incep sa fumeze la 15 ani) ; tot 50% afirma ca reclama la tigari este una din cauzele pentru care au devenit fumatori.
China este o tara cu 320 de milioane de fumatori, unde 590 de milioane de locuitori, adica % din populatie risca sa sufere din cauza fumatului activ sau pasiv . in 1984 prelenta fumatorilor de 15-l9 ani era de 9,7%, de 36% la 25-29 de ani si de 43,6% la 40-44 de ani. La grupa de rsta 16-l9 ani exista 46% fumatori barbati si doar 5,5% la
sexul feminin ;2% au fumat prima tigara inainte de rsta de 5 ani iar 86% dintre barbati si 69% dintre fete fumeaza cu prietenii la scoala.
Hong Kong-ul , o tara care a construit capitalismul in paralel cu lumea comunista din China prezinta cifre alarmante asemanatoare; in randul celor de 12-l5 ani -71,1% nu au fumat niciodata, 15,5% au incercat, 4,2% fumau dar nu in momentul respectiv, 4,2% fumau mai putin de 1 tigara pe saptamana, 2,9%o intre 1 -6/saptamana, si 4,5%> 6/saptamana. Toate aceste date marcheaza impactul reclamei, dar si efectele reclamei indirecte si a avertismentelor de pe tigari.In Africa de Sud 98% din copii in 1998 fata de 77% in 1996 considerau ca tigara este " ce rau pentru ei".In Ungaria, 3% din copin de 13 ani sunt fumatori obisnuiti si 13% ocazionali iar la 18 ani 27% si respectiv 20% ; fata de datele raportate de tarile din Uniunea Europeana cifrele sunt mai mari.In Austria, in mediul rural prima tentati de fumat este pentru baieti la 12 ani iar pentru fete la 13 ani; doar 4,3% folosesc tigari usoare, iar la 19 ani 47,2% fumeaza mai mult de 5 tigari pe zi. Actiunile de profilaxie ar trebui sa debuteze, dupa afirmatiile specialistilor din aceasta tara, inainte de 12 ani .In Iugoslavia , 31% dintre copii sunt fumatori activi si 75% locuiesc intr-o atmosfera nesanatoasa. Majoritatea copiilor (51,5%) fumeaza intre 5-20 de tigari/zi; fumatul este mai prezent in randul fetelor (52,7% vs 47,3%) ativ cu baietii.
In Argentina , 40% din adolescentii de 13-l8 ani erau fumatori iar in multe tari din America Latina peste 75% din adolescenti debuteaza ca fumatori la 14-l7 ani.
Prelenta la 18-24 aniIn SUA, la aceasta grupa de rsta, intre 1993-l994 , a existat o crestere a ratei fumatorilor de la 25,8% la 27,5% datorita campaniilor intense si foarte scumpe sustinute de Marlboro si RJ Reynolds la aceste grupe de rsta (ex. petreceri in baruri). Aproape 30% din americanii sub 20 de ani fumeaza (tigari) iar in medie rsta debutului se situeaza la 11,5 ani .In Serbia , un studiu efectuat pe 50.000 de tineri a aratat ca majoritatea fumatorilor devin mari fumatori pana la 19 ani.
Parintii
Parintii si familia au mare influenta asupra debutului fumatului la copii si tineri. De obicei baietii sunt influentati de tati iar fetele de mamele fumatoare.
Acestia reprezinta un element important care influenteaza prelenta la copii. in Marea Britanie parintii sunt in proportie de 32% fumatori; daca 56% din copii afirma ca au fumat, cei cu parinti fumatori sunt cu 50% mai multi.
Pentru copin cu astm, in 65,2% din cazuri fumatul parintilor este triggerul in conditiile in care in Macedonia 88% dintre parinti sunt fumatori. Profilaxia ar trebui inceputa in aceste conditii la rsta de 6-8 ani.
StudentiiIn Ungaria , 1/3 din studenti sunt fumatori iar 41% dintre acestia fumeaza tigari importate, "internationale".In China, 18% dintre studenti au fumat cel putin o tigara iar 3% sunt fumatori regulati .In Turcia prelenta la studenti a fost de 42,5%, mai mare (60,9%) la cei de la facultatile de arte si mai mica la facultatile medicale (33,9%) ; in aceasta tara daca esti barbat, studiezi artele sau educatia, esti in an mare, rezident cu prieteni si cu o familie cu nivel de educatie scazut, riscul de a fi fumator este mai mare. La fel si daca bei alcool. Tot in Turcia , 11,6% dintre studenti erau fumatori curenti (84% debutand intre 15-l9 ani); ratiunile pentru debutul fumatului au fost: in 24% din cazuri inclinatia, 19% stressul, 11% insistenta parintilor iar ratiunile de a continua sunt pentru 24% din studentii fumatori dependenta; 41% cred ca este inducator de
cancer iar 37% de alte boli pulmonare. Dintre studentii turci fumatori, 1,9% au suferinte legate de fumat .In Spania , un chestionar repetat in 1988 si respectiv in 1994 in 5 scoli superioare a aratat ca exista o descrestere a procentului de fumatori de la 41 % la 36,9% la fumatorii curenti, si de la 27% la 25,6% pentru cei ocazionali. Majoritatea debuteaza la 14 ani iar fetele fumeaza mai mult decat baietii (28,7% vs 20,7%); odata cu cresterea numarului de fumatori contacti de la 1 la 4, creste si procentul de studenti fumatori de la 8% la 47,3%, doar 5,8% din studentii fumatori fiind fara rude fumatoare.In Italia, in randul studentilor seniori prima tigara se fumeaza la 12-l3 ani . Fumatul este mai frecvent la studentii rstnici (38%) fata de cei tineri, din ani mici (30%) Daca la primul grup predomina barbatii, la cei tineri predomina femeile. Majoritatea studentilor (88%) au raportat ca profesorii si personalul institutiilor fumeaza in incinta acestora. Chiar daca majoritatea studentilor considera fumatul daunator, in mod paradoxal prelenta fumatorilor creste cu rsta.In Iugoslavia, fumatul la studenti este prezent intre 28% si 33% (la baieti intre 39-68% iar la fete intre 8-l8%). Fumatul era mai frecvent in familiile in care ambii parinti sau doar mamele fumeaza. Cei mai multi fumatori provin din familii incomplete (parinti decedati, divortati, lucrand in alte parti). Nu a existat o influenta a educatiei parentale sau a profilului academic.In Bulgaria 42% din studenti fumau in 1995 fata de 34% cati erau semnalati in 1974.In Cehia procentul de studenti fumatori a crescut de la 7% in 1989 la 18% in 1994.
Studentii la medicina
Studentii la medicina sunt o entitate care trebuie studiata separat deoarece ei sunt medicii de maine, cu toate deficientele mostenite din facultate in ceea ce priveste educatia si formarea in domeniul luptei antifumat.
La studentii la medicina din Turcia 50% dintre fete sunt fumatoare si 42% dintre cei de sex masculin sunt fumatori. Prelenta fumatului la studentii turci in primul an de facultate este de 9,3% si de 20,4% in anul ultim ; 65%> au debutat intre 17-21 de ani. Rata fumatului este corelata cu cresterea in rsta a studentilor de sex masculin sau feminin .
Prelenta fumatului intr-un studiu din Trabzon a fost abila cu cea decelata in alte studii din alte regiuni din Turcia ceea ce demonstreaza evolutia fenomenului in paralel in diferite regiuni. Studentii de sex masculin au o prelenta mai mare a fumatorilor decat studentele si exista diferente semnificative in functie de gradul acestora (acestia sunt clasati in Turcia de la gradul I la V si in interni) (cei mai rnulti fumatori sunt in randul celor de grade inalte).In Grecia erau 30% studenti fumatori (57% barbati) si 12% ex-fumatori; doar 28% dintre fumatori considera ca fumatul este un comportament antisocial; totusi, ei fumeaza la nivele sub lorile inregistrate in cadrul populatiei (47%). in randul studentilor care se ocupa de "nursing" din Grecia, Finlanda si Anglia s-a decelat o rata mai mare a fumatorilor in Grecia fata de Finlanda si Anglia si aceasta deoarece studentii greci au cel mai mare procentaj de fumatori care fumeaza peste 20 de tigari/zi.In Serbia, 32,4% dintre studenti erau fumatori curenti si 7,6% ex-fumatori; 50% dintre fumatori nu cred ca vor mai fuma in urmatorii 5 ani. Cunostintele lor despre daunele aduse de fumat au fost nesatisfacatoare, cu exceptia bolilor pulmonare. Doar 30% dintre fumatori sunt convinsi de rolul exemplar al medicului.In Italia fumatorii sunt o minoritate in cadrul studentilor la medicina (25%); la fel si marii fumatori din randul acestora (12% > 20 de tigari/zi). Dintre fumatori, 60% au ales tutunul "usor".
Asa cum se poate lesne obser, exista deficiente serioase in pregatirea si completarea cunostintelor legate de fumat ale studentilor in medicina din majoritatea tarilor. Totusi, s-a facut deja foarte mult, mai ales in tarile dezvoltate prin introducerea de cursuri obligatorii sau facultative cu adresabilitate doar pentru aceasta categorie de studenti, care, practic ii pregatesc pentru viata profesionala viitoare.
Profesorii si cadrele universitare
Sunt o categorie la fel de importanta in formarea tinerilor in domeniul luptei de combatere a fumatului, exemplul lor personal fiind adesea decisiv.
Profesorii in Turcia sunt fumatori in proportie de 43% din barbati si 53,6% din femei. Procentul este mai mare la profesorii de stiinte sociale si de literatura - 62,6%, urmati de cei de educatie fizica (47,6%); 84,6% din profesorii fumatori fumeaza in scoala, 16,8% in fata studentilor, desi 51,6% au fost avertizati de studentii lor. Totusi, 52% considera ca ar trebui sa fie un exemplu pentru studentii lor si 47% ca ar trebui sa joace un rol activ in scoli in profilaxia fumatului. Tot in Turcia cadrele universitare medicale inregistreaza cel mai mare procent de fumatori, de 60% la personalul din spital si mai mic la medici (42%).In Spania, o ancheta in randul directorilor de scoli aduce date despre caile care trebuie urmate pentru a reusi sa se controleze fumatul la adolescenti (112; 113). Desi exista o legislatie si un de educatie anti-fumat, acesta este aplicat doar in 76% din scolile spaniole (doar 65% au postere anti-fumat); informarea si motirea directorilor reprezinta un element important pentru a atinge scopurile educationale de prevenire a fumatului si a face totul accesibil unui numar mai mare de elevi. Aceasta explica pe de-o parte de ce doar 5,1% din profesori fumeaza in clasa, acolo unde exista astfel de aplicari ale legii fata de 12% unde ele nu exista.
Cadrele medicale
Din pacate, situatia fumatului la cadrele medicale - mai ales din tarile in curs de dezvoltare sau din Europa de Est - este departe de a fi multumitoare.
Astfel, in Cehia, intre cei mai mari fumatori se intalnesc doctorii (26% din doctorite si 31% dintre doctori) si 41% dintre asistente (114, 115). Aceasta prelenta este deasupra mediei pe tara (32% fumatori de sex masculin si 27% fumatoare) fiind una din explicatiile de ce 22.000 din locuitori mor anual datorita unei boli provocate de fumat .Pentru acest motiv, in Cehia se organizeaza un suport mutual si colaborari cu profesorii din universitati pentru educarea studentilor la medicina in privinta masurilor de control si de sevraj care se impun. Fumatul pasiv pentru copii, in conditiile in care 20% dintre femei fumeaza, determina 10% din
leucemiile copiilor si 20% din decesele spontane in cursul noptii .In Spania, in 1996, 31,6% din medici fumau zilnic si 3,1% ocazional, 34,4% afirmand ca nu au fumat niciodata ; 30,9% erau ex-fumatori. Ca urmare a introducerii de catre autoritatile spaniole a unor programe de reducere a fumatului la cadrele medicale (culmea ironiei!) , numarul fumatorilor in randul doctorilor si asistentelor a scazut de la 49,2% la 33,9%, pe cand in populatie a scazut doar de la 38% la 35,7%. Doctorii spanioli fumeaza mai putin decat personalul mediu iar personalul masculin medical mai putin decat omonimul sau de sex feminin. Desi 94,6% din doctori sunt ingrijorati de riscurile fumatului, 32,8% au parasit fumatul si 43,4% spera sa paraseasca acest obicei in urmatorii 2 ani. Fumatul reprezinta inca o problema pentru doctorii spanioli, in special in randul sexului feminin , dar nivelul crescut al ex-fumatorilor (61,8% dintre nefumatori) este incurajant pentru viitor.In Portugalia , in cadrul personalului din spitale exista 17,9% fumatori (50% dintre medici), aceste procente fiind peste media pe tara.In Belgia , in spitalele universitare, desi 71% dintre fumatori intampina critici din partea colegilor (pe cand o astfel de atitudine si in spitalele din Romania?!), 73% dintre fumatori fumeaza din 2 in 2 ore iar 12% chiar mai frecvent. Incidenta fumatului in randul doctorilor merge de la 0% in randul internistilor, pediatrilor, farmacistilor, la 50% la ortopezi si chiar 100% la psihiatri. Dintre medicii belgieni s-au identificat in 1983 32% fumatori si 33% ex-fumatori, iar 15 ani mai tarziu doar 19% fumatori si 29% ex-fumatori, ceea ce confirma o scadere marcata a acestui obicei la cadrele medicale.In SUA, prelenta fumatului a scazut de la 18,8% in 1970 la 3,3% in 1991 la doctori, de la 31,7% la 18,3% la asistente si de la 37,1% la 27,2% la infirmiere .In Slocia, in perioada 1994-95 prelenta fumatorilor a fost de 21,5% fata de 30,8% in 1984, demonstrand ca medicii debuteaza mai tarziu ca fumatori si sevreaza mai repede decat pacientii lor.In Austria, 14% din doctori sunt fumatori curenti (11% din femei si 16% dintre barbati). O treime dintre doctorii fumatori aveau probleme respiratorii si 93% erau de acord asupra efectelor secundare ale fumatuluiIn Brazilia, 24,9% dintre medici fumeaza, procentul fiind mai mare la barbati; 40% fumeaza mai putin de 10 tigari/zi, doctorii in rsta fumand mai mult decat cei tineri.; 74,5% fumau inainte de a intra in facultate iar 82% isi sfatuiesc pacientii sa opreasca fumatul.
In Japonia , prelenta fumatului in randul medicilor este de 29,4%, fiind mai mica fata de cea inregistrata in populatia generala (60%); ex-fumatorii reprezinta 20,9% si nefumatorii 49,7%. Doar 8,3% din doctori sfatuiesc serios pacientii sa renunte la acest obicei iar 1/3 nu dau nici un sfat Aceasta se poate corela cu faptul ca in cadrul asociatiilor medicale japoneze doar 18,2% dintre acestea au pus in functiune masuri de control al fumatului si 25% intentioneaza sa o faca pe viitor.In Turcia , atunci cand medicii dintr-un spital au raspuns la intrebarea "de ce fumeaza", 44,5% au aratat ca din placere intr-o pauza, 43% pentru ca ii calmeaza si 25% pentru ca le face placere sa aprinda o tigara; 14% nu detineau nici o informatie asupra metodelor de sevraj. Prelenta fumatului, conform unui alt studiu la barbatii doctori era de 49% iar la sotii doctoritelor de 53,1% si la populatia adulta masculina de 57,8%. La doctorite era de 38% fata de 52,8% la sotiile de doctori si de 13,5% in populatia feminina. Prelenta a fost mai mare in randul sotiilor doctorilor fumatori (66,9%) fata de sotiile ex-fumatorilor (39,9%) si nefumatorilor (41,1%). Concluzia este ca fumatul doctorilor nu influenteaza negativ doar pacientii ci si companionii de viata.In Ucraina , rata fumatorilor in randul medicilor tineri (interni) este abila cu cea inregistrata in randul studentilor din facultati fara profil medical (39% fata de 42%); fata de medicii nefumatori, cei fumatori au mai putina incredere in eficacitatea lor de a influenta pacientii sa intrerupa acest obicei (3 7% vs 19%).In Grecia, in randul personalului din spitale (asistente in special) se inregistreaza 45,2% fumatori, 55,8% fiind influentati de campaniile anti-fumat. S-a constatat ca doar 6,7% din fumatori sunt consumatori uzuali de alcool, ceea ce nu permite sa se gaseasca o legatura intre fumat si consumul zilnic de alcool .
La lucratorii care fumeaza din spitalele din Iugoslavia , s-a constatat o dependenta severa la 5% dintre acestia, moderata la 67% si usoara la 28%. De aceea, tinta pentru sevraj pentru organizatiile antifumat din Iugoslavia (fapt care se poate extrapola si la Romania) trebuie sa fie in primul rand cadrele medicale. Scopul final al eradicarii trebuie atins trecand prin faza de "institutii medicale fara fumat".In Italia, 38,8% dintre doctori sunt fumatori , 11% fumeaza in fata pacientilor iar 29% inregistreaza la testul Fagerstrom un scor sugestiv de dependenta. Dintre nefumatori, 30% sunt ex-fumatori. Cu toate acestea, nu au existat diferente semnificative intre medicii fumatori si nefumatori atunci cand a fost vorba de a sfatui pacientii sa se lase de fumat (25,3%). Astfel, fumatul se dovedeste a fi un obicei chiar si in timpul serviciului. Exista un procent mai mare de fumatori in sudul Italiei (39,1-50%) fata de nord (25,3-31,3%). in randul infirmierelor acest procent este de 33-40%. Cel mai mare procent la lucratorii in sanatate se intalneste in orase .In Silezia (regiune din Polonia) , prelenta fumatului la asistente este de 46% si o depaseste pe cea a medicilor (23%); 1/2 preconizeaza sa stopeze fumatul iar 62% considera ca pretul este un element de care tin cont fumatorii cadre medicale.
Dupa cum se remarca, exista diferente geografice in privinta prelentei la medici a fumatului. Cea mai mica rata (50%), in tari ca Turcia (54%), Tunisia (53%), Mexico (66%) si China (66%). Prelenta este foarte mica la tarile nordice (7-23% la doctori si 3-l5% la doctorite) situandu-se sub prelenta fumatorilor din acele tari (30-45%). De asemenea, exista diferente intre Europa Centrala care are lori mai mari decat tarile nordice dar mai mici decat Europa de Est si sudica unde rata este de 30-45% la doctori si 40% la doctorite (lori mai mari decat in populatia generala).
Un studiu ativ efectuat in 1995 de OMS a aratat o incidenta de 45% fumatori la medicii din Bulgaria, de 31,8-33% la medici (38,1% la barbati si 25,6% la femei) si de 44% -48,7% la asistentele din Cehia (42,3% la personalul paramedical), de 25% la medicii din Ungaria, de 50% la medicii din Letonia, de 39% la cei din Lituania, de 30% la medici si de 20% la doctoritele din Polonia.In Kenya , in randul dentistilor desi 57,4% isi sfatuiesc pacientii sa abandoneze fumatul, 24% se tem ca intrebarile despre fumat dauneaza pacientilor. Toate acestea demonstreaza ca unii dintre ei, in special cei fumatori, au un deficit de formare in facultati.In Lituania 38% din doctori si 4% din doctorite fumeaza.
Pneumologii
Familia pneumologilor este alcatuita dintr-un grup compact de specialisti care au antajul ca pot obser zilnic consecintele dezastruoase ale fumatului. Cu toate acestea comportamentul lor nu difera adesea de cel al bolnavilor pe care-i ingrijesc.In Brazilia , 8,7% din pneumologi fumeaza si 20,8% sunt ex-fumatori; proportia de fumatori este echilenta pentru ambele sexe dar este mai mica la rste sub 31 de ani; 85% isi sfatuiesc pacientii sa intrerupa. Proportia de pneumologi fumatori este mult mai mica fata de cea inregistrata in randul medicilor in general (25%).In Italia, prelenta fumatorilor la pneumologi este de 25% (procente apropiate pentru ambele sexe) iar pentru ex-fumatori de 34,4% . Aceste nivele sunt sub lorile inregistrate in randul populatiei (32%) sau a celor inregistrate la medici (28%). Exista totusi o clara schimbare de atitudine in bine in randul acestora.In Turcia, proportia de fumatori, ex-fumatori si nefumatori in randul membrilor Societatii Toracice a fost de 35%, 14% si respectiv 51% (22% erau fumatori curenti) . Pneumologii nu stiau ca leziunile de tesut moale (23%), decesele neonatale (17%), cancerul cal (12%), leucoplazia (12%) si bolile cerebro-sculare (7%) sunt provocate de fumat; 94% dintre ei sugereaza pacientilor oprirea fumatului si 80% cred ca obligarea pacientului fumator de a intrerupe fumatul este una din sarcinile lor.In Iugoslavia , 27,8% dintre pneumologi sunt fumatori, 16,2% ex-fumatori. De activitatile anti fumat se intereseaza 89% dintre ne fumatori, 80% dintre ex-fumatori si doar 56% dintre fumatori.
Cardiologii
Un studiu francez efectuat in 1993 a demonstrat existenta unei prelente a fumatorilor de 27% (14% fumatori zilnici si 13% ocazionali); din cei zilnici 42% au incercat sa opreasca acest obicei dar doar 16% au reusit in cei 5 ani de supraveghere. Doar 64% isi sfatuiesc pacientii sa opreasca fumatul si 53% apreciaza ca au suficiente cunostinte pentru a sfatui pacientii sa realizeze sevrajul. Studiul demonstreaza
influenta fumatului asupra atitudinii cardiologilor in fata pacientilor fumatori.
Farmacistii
Farmacistii din Grecia fumeaza in proportie de 30% si se impun masuri mai serioase pentru a ajuta aceasta categorie profesionala sa-si amelioreze comportamentul si sa reduca numarul de fumatori pentru a putea fi un bun exemplu pentru comunitate. Asa cum se remarca si in randul farmacistilor din Romania, acest grup profesional este adesea important prin cantitatea de informatie filtrata si directionata catre pacienti.
Militarii
Obiceiurile de a fuma castigate in armata se constituie intr-o trasatura universala.
Un studiu finlandez demonstreaza ca 44% din barbatii tineri incep sa fumeze mai mult in stagiul militar, doar 5% diminuand numarul de tigari in aceasta perioada ; 50% nu si-au modificat obiceiul pe perioada celor 9 luni de armata.In randul Fortelor Aeriene Americane s-a constatat ca 41% din recruti fumeaza dupa un an de servici, iar 28% din civilii care se adauga fortei aviatice sunt fumatori. Cu toate acestea, fumatul in randul personalului militar a diminuat de la 51% in 1980 la 35% in 1992, fiind mai mare la albi, la cei inrolati si la cei cu mai putina educatie.
Fumatul a fost interzis de Pentagon in randul fortelor armate americane, la locul de munca, in 1994 . Aceasta interdictie a afectat 2,6 milioane civili si militari. S-a estimat ca 37% din militari fumeaza ativ cu doar 25% cat este incidenta in randul populatiei.In randul fortelor militare italiene procentul de fumatori este 46,8%, al ex-fumatorilor de 5,8% iar 49,1% sunt ne fumatori; toate aceste procente sunt mai mari decat in cadrul populatiei.
Serviciul militar, cu o populatie "capti" ce este abordata usor, ramane locul ideal pentru atragerea fumatorilor dar si pentru introducerea de programe antifumat.
Minoritatile
Mesajul antifumat este mai putin inteles uneori de minoritatile dintr-o tara. Astfel, dintre indienii din Anglia, 1/3 afirma ca nu stiau efectele pe care trebuie sa le suporte pe viitor datoita fumatului.
Liderii religiosi
Liderii religiosi in anumite tari (ex. Turcia) au un mare potential de influenta in societate . Un studiu efectuat in aceasta tara musulmana a aratat ca fumatorii curenti au o prelenta de 41,1% fata de 64,1% la alte categorii profesionale, ceea ce ar putea avea un impact important asupra acestui obicei in cadrul populatiei.In moscheile din Bangladesh (tara cu 90% musulmani) desi fumatul este interzis de religie, prelenta fumatului la barbatii adulti este de 60%, dar interventia imamilor (lideri religiosi) poate fi decisi.
Din pacate, in tara noastra implicarea capilor bisericii ortodoxe in lupta antifumat este haotica, necoordonata si fara mari efecte la nivelul maselor. O vina in aceasta lupta o poarta si organizatiile nationale antifumat care nu au reusit intotdeauna sa atraga de partea lor liderii religiosi ai principalei biserici nationale. incercari de a lua atitudine in Romania am remarcat din partea bisericii enghelice si a celei baptiste.
Prelenta la pacientii cu boli respiratorii
Rata fumatului la bolnavii respiratori din Albania este de 62,9% (fumatori si ex-fumatori). Cea mai mare rata se inregistreaza la cancerul pulmonar - 90,7%, BPOC - 63,1% si tuberculoza - 50,9%. Rata fumatului a fost mai mare la barbati fata de femei (90,7% la cancerul pulmonar, 75,9% la BPOC, 60% la tuberculoza). Doar 6,2% au stopat fumatul din cauza simptomelor pulmonare.
Bronhopneumopatia obstructi cronica (BPOC) in Serbia este frecventa la barbatii fumatori (56,7%) si la femeile nefumatoare (52,4%). Majoritatea bolnavilor cu BPOC sunt gasiti in categoria fumatorilor de 25 - 41 si 46 - 64 de ani (66,4% si 59,6% la barbati si 46,9% si 36,9% la femei).
Prelenta la adultiIn Turcia, 62,8% din populatia masculina si 24,8% din cea feminina sunt fumatori; sevrajul depinde de puternica motire a unui pacient cu simptome multisistemice. Astfel in 1994, 65,5% din pacienti au incercat sa intrerupa si 12% au recidit in prima luna iar 10% au inceput sa fumeze in urmatorul an. La tinerii adulti din aceeasi tara 23,7% din mame erau curent fumatoare si 56,7% din tati. Prelenta fumatului la mame creste o data cu cresterea nivelului de educatie iar cu cat mamele imbatranesc, cu atat scad aceste procente. Dintre casnicele din Turcia , 19% fumeaza, doar 0,93% depasind 20 pachete/an. Dintre acestea, 33.4% erau cu facultate.
Muncitorii in constructii
Muncitorii din constructii combina adesea munca grea cu fumatul. Muncitorii irlandezi sunt % fumatori in conditiile in care prelenta in populatie este de doar 29% .
