Un obicei suparator pentru ochi, daunator pentru creier, primejdios pentru plamani, fumul sau, rau mirositor, asemanandu-se cu oribilul fum al infernului.\" Regele Iacob I al Angliei, 1604
'A fost un soc sa aflu ca in anul 1989 au murit mai multi colum-bieni din cauza tigarilor americane decat americani, din cauza cocainei din Columbia.\" Jimmy sectiuner in localitatea Es Migjorn Gran, insula Menorca (Baleare), la 15 decembrie 2003, primarul si reprezentantii administratiei Insulelor Baleare l-au sarbatorit pe Joan Ruidavets Moli, cu ocazia implinirii rstei de 114 ani.

Se pare ca este cel mai in rsta om de pe pamant. Este intr-o stare de sanatate buna. Merge cu bastonul, se barbiereste singur o data la doua zile, isi leaga singur sireturile la incaltaminte si citeste ziarele in fiecare zi. Toata viata a fost cizmar. S-a nascut la 15 decembrie 1889, a trait introducerea electricitatii, a automobilului, a telefonului, a radioului, a televizorului, a zborurilor spatiale, a computerelor si a comunicatiilor prin satelit.

'Nu tutun, nu cafea, nu alcool si nu enerri\" este reteta lui J. R. Moli. Dupa ce a fumat o perioada scurta, a renuntat la fumat acum 90 de ani si se pare ca n-a avut decat de castigat.
Lupta impotri tutunului a inceput atunci cand tutunul a fost introdus pentru prima data in Europa, in secolul XV.
Rodrigo de Jerez, un membru al expeditiei lui Cristofor Columb, care a intat sa fumeze in Cuba, a fost primul in Spania care a aprins tutunul pentru a-l fuma.

Alarmati de fumul care iesea din gura si din narile lui, oamenii au presupus ca e stapanit de diavolul. A fost inchis imediat si astfel a inceput lupta pentru a eradica fumatul din societatea civilizata. Iacob I, regele Angliei, considera tutunul si papalitatea ca fiind relele cele mai mari cu care avea de luptat regatul sau. Mai multi papi erau de acord cu el, cel putin in ce priveste primul punct. Papa Inocentiu X si Urban VIII ii excomunicau pe fumatori, in China, fumatorii erau decapitati, iar in Rusia, biciuiti, in Statele Unite, prima miscare organizata impotri tutunului a inceput in anii 1830, condusa de reformatorul sanitar Sylvester Graham, care a pledat si in favoarea consumarii produselor din cereale integrale. in anul 1848 i se alatura si scriitoarea Ellen G. White. Dar era o batalie pierduta de la bun inceput, de vreme ce multi medici recomandau fumatul ca fiind folositor sanatatii!

Ideea privind puterea vindecatoare a tutunului provenea de la populatia indigena din America, ce sustinea ca se bucura de o sanatate mai buna decat europenii datorita obiceiului de a fuma.
Prin anii 1880, fortele impotri fumatului s-au regrupat, ca raspuns la amenintarea produsa de un nou dusman, masina de fabricat tigari, care, printr-o productivitate mare, a crescut nzarile, cu scaderea concomitenta a preturilor, facand fumatul accesibil maselor. La inceputul secolului XX, 14 state americane au interzis nzarea tigarilor chiar si pentru adulti. Dar primul razboi mondial a furnizat cuiele pentru sicriul miscarii impotri fumatului.

In Statele Unite s-a organizat o campanie nationala, ca fiecare soldat sa primeasca tigari in mod gratuit. Foarte repede, prosperitatea crescanda, cererile din partea militarilor, precum si raspandirea fumatului printre femei au contribuit la intarirea industriei acului si slabirea opozitiei.In ultimii 500 de ani, fumatul a fost interzis de autoritati, condamnat de biserici si, doar in ultimii 40-50 de ani, si de medici (breasla noastra n-a fost niciodata prea progresista, atitudinea in legatura cu alcoolul!). Totusi, pana acum, n-a putut fi eradicat. De la o indeletnicire pentru timpul liber a celor instariti, care fumau pipa sau trabuc, mestecau tutun sau il luau in prize nazale, producerea tigarilor in masa, la un pret accesibil, a facut ca fumatul sa se raspandeasca nu numai in Europa, ci in intreaga lume.