Marile firme producatoare de tigari din Statele Unite, care controleaza in cea mai mare parte industria acului pe glob, s-au declarat de acord ca, in urmatorii 20 de ani, sa plateasca statului sute de milioane de dolari, ca desubiri pentru efectele nocive ale tutunului, pentru a evita astfel nenumaratele procese cu persoane separate. Daca avem impresia ca aceasta decizie este semnul ca industria tutunului a fost infranta si ca va da faliment, ne inselam! Ea e mai agresiva ca oricand!
Recrutand minti stralucite, cu salarii anuale de multe milioane de dolari, industria tutunului a luat in vizor generatia tanara, iar rezultatele obtinute, din punctul de vedere al producatorilor de tigari, sunt excelente.
Intre anii 1991 si 2001, in toate tarile, numarul fumatorilor adolescenti a crescut cu 32%, iar in ultimii 20 de ani, adolescentii incep sa fumeze la o varsta din ce in ce mai mica, in special fetitele, in fiecare zi, pe glob, zeci de mii de copii incep sa fumeze!
Daca tendinta va continua, atunci se va anula declinul numarului total al fumatorilor inregistrat in unele tari industriale in ultimii 50 de ani.
Prin tot felul de metode subtile, industria tutunului ademeneste copin si adolescentii, pentru a se asigura de cumparatori, in locul milioanelor de clienti pierduti prin deces sau prin renuntarea la fumat.

Exploatand vulnerabilitatea adolescentei, fumatul este prezentat ca un fruct oprit, spre a servi ca un simbol al unei independente fara limite. Iar rezultatul este exact opusul: boli ce s-ar fi putut evita si dependenta nu numai de tutun, ci si de bugetul statului, care trebuie sa suporte cheltuielile produse de atatea imbolnaviri, in felul acesta, copin sunt, pur si simplu, sedusi si apoi abandonati.

Familia este principala sursa de transmitere a factorilor de baza sociali, culturali, genetici si biologici, care determina deosebirile in ce priveste fumatul. Rolul familiei in alcoolism si abuzul de droguri este bine silit. Riscul alcoolismului este de 3 ori mai mare printre cei ce provin din familii de alcoolici, in atie cu descendentii familiilor in care nu se consuma alcool. Parintii care fumeaza constituie cea mai puternica influenta care ii va determina pe copii sa devina fumatori.
Asupra adolescentilor, influenta mamei fumatoare este mai mare decat a tatalui. Copin prescolari cu mame fumatoare isi exprima de 6 ori mai des dorinta de a fuma decat cei cu mame nefumatoare. (Addiction 2003;98 [Suppl.l]:l-20)

Datele recente arata ca aproximativ 91% dintre fumatori au inceput sa fumeze in copilarie sau in adolescenta. Si, cu cat se incepe la o varsta mai frageda, cu atat mai mare este riscul bolilor cronice si al dependentei la varsta de adult.In tarile in curs de dezvoltare, 20% dintre copin de scoala fumeaza in mod regulat, iar 25% dintre copin fumatori au inceput sa fumeze inainte de varsta de 10 ani.

Statisticile arata ca, in toate tarile industriale, numarul fumatoarelor tinere a crescut cu 60%.In multe tari, in grupa de varsta cuprinsa intre 12 si 15 ani, fumeaza mai multe fete decat baieti.
Astfel, in Anglia fumeaza 33% dintre adolescentele de 15 ani si numai 28% dintre baietii de aceeasi varsta. in ultimii 30 de ani, varsta la care tineretul incepe sa fumeze a scazut simtitor, mai ales la fete, dependenta fata de tutun intalnindu-se relativ frecvent deja la varsta de 9 ani.

Nicotina este una dintre substantele care produc cel mai repede dependenta. in multe cazuri, ea s-a instalat deja dupa 2-3 tigari. Interesant ca, pe langa dependenta chimica produsa de nicotina, care creste secretia de dopamina si noradrenalina, fumatul duce foarte repede si la dependenta psihica, prin asocierea tigarilor cu diferite situatii cotidiene.
Copin si adolescentii care fumeaza se expun unui risc deosebit, pana acum necunoscut, si anume acela al leziunilor genetice ireversibile, care pot produce cancer pulmonar chiar si dupa renuntarea la fumat.

Cei care au inceput sa fumeze inainte de varsta de 15 ani prezinta de 2 ori mai multe mutatii genetice decat cei care au devenit fumatori dupa varsta de 20 de ani. Examinand 79 de persoane care s-au imbolnavit de neoplasm pulmonar dupa ce s-au lasat de fumat, John Wiencke, de la Universitatea Californiei, din San Francisco, SUA, a gasit o relatie inversa intre varsta la care au inceput sa fumeze si numarul modificarilor acidului dezoxiribonucleic, care se asociaza cu un numar crescut de tumori maligne, pe care le-a evidentiat in tesuturile pulmonare netumorale. Persoanele care au inceput sa fumeze inainte de varsta de 15 ani au avut in medie 164 de modificari ale acidului dezoxiribonucleic, in atie cu numai 81, la cei ce au adoptat obiceiul fumatului dupa varsta de 20 de ani. Fumatul la o varsta tanara produce leziuni pulmonare, pe care organismul nu le poate repara si care vor produce cancer, chiar daca, ulterior, persoanele respective vor inceta sa fumeze. (J Natl Cancer Inst.1999; 91: 614-619)

Ce s-ar putea face pentru a preveni raul care va urma?
Fara indoiala, influenta familiei este cea mai importanta. Parintii pot contribui cel mai mult la sanatatea societatii noastre. Familia este factorul cel mai variabil, implicat in boli si accidente, in sarcini la minore, in abuzul de droguri, abandonul scolar, criminalitatea juvenila si bolile psihice. De obicei, prin parinti se inteleg parintii biologici, dar si altii indeplinesc acelasi rol: educatorii, profesorii si personalul medical, pentru a da cateva exemple. Cat timp ambii sau unul dintre parinti fumeaza, copin vor dori sa faca la fel. Vom prezenta efectele fumului de tutun asupra copiilor in modulul despre fumatul pasiv.

Un rol foarte important il au medicii care ii consulta pe copii si adolescenti si care ar trebui sa-si ia timp pentru a-i depista pe cei care fumeaza si, printr-o discutie serioasa, sa-i convinga sa renunte la fumat. Concomitent, sa-i felicite pe nefumatori si sa-i sfatuiasca sa ramana abstinenti pentru tot restul vietii.

Copin si adolescentii incep sa fumeze din cauza influentelor sociale, imitand comportamentul prietenilor, al membrilor familiei si al altor persoane admirate. Pentru a ilustra acest adevar, sa ne referim la populatia din Danemarca. Intre anii 1955 si 1995, in lumea apuseana s-a inregistrat o scadere a mortalitatii cardiovasculare la femei, desigur, in rate diferite de la o tara la alta. Acest declin a continuat chiar si in perioada in care mortalitatea, prin toate cauzele, la barbati era in crestere.
In atie cu alte tari, intre anii 1955 si 1975, in tarile scandinave, inclusiv Danemarca, rata mortalitatii la femei a fost mai mica decat in celelalte tari industriale, cu exceptia unora din bazinul mediteranean, ca Grecia.In Danemarca, intre anii 1970 si 1978, mortalitatea la femei, prin toate cauzele, a scazut. insa acest declin s-a oprit in jurul anului 1978. Interesant ca in Scotia sau alte tari vest-europene mortalitatea a continuat sa scada.

Pana in anul 1974, mortalitatea femeilor in Danemarca era mai mica decat media mortalitatii din tarile Europei de Vest, insa, dupa mai bine de 20 de ani, in 1996, a fost cu 48% mai mare.
Aceasta evolutie a curbei mortalitatii a fost cu totul neasteptata la populatia cu venitul cel mai ridicat in Uniunea Europeana, care avea la dispozitie institutii excelente de educatie, precum si o asistenta medicala la cel mai inalt nivel, care ii cuprindea pe toti locuitorii tarii. Situatia sociala a femeilor din Danemarca, inclusiv in ce priveste educatia, este una dintre cele mai bune din lume.

Cu toate acestea, in momentul de fata, din 50 de tari industriale, inclusiv majoritatea celor care, mai inainte, apartineau fostei Uniuni Sovietice, mortalitatea cea mai mica o prezinta femeile japoneze, in timp ce danezele, in grupele de varsta cuprinse intre 55 si 64 de ani si 65 si 74 de ani, ocupa locurile 39 si, respectiv, 39. Barbatii danezi ocupa locul 32.

Care sa fie cauza mortalitatii mai mari la femeile daneze, in ciuda conditiilor economice excelente si a asistentei medicale de cea mai buna calitate? De ce stau femeile mai rau decat barbatii danezi?
Epidemiologii au gasit raspunsul. in Danemarca, proportia femeilor fumatoare este foarte mare. Din 31 de tari europene, femeile daneze care au depasit varsta de 15 ani prezinta proportia cea mai mare de fumatoare: 33%, in timp ce media celorlalte tari este de 23%. Mai mult chiar, in grupa de varsta intre 35 si 64 de ani, proportia fumatoarelor in Danemarca e de 45%, fata de media de 24% din Europa, iar fumatul se asociaza foarte strans cu principalele cauze de mortalitate.

De ce tocmai Danemarca? Exista do ca anumite persoane influenteaza, intr-o mare masura, comportarea unei generatii intregi. Actorii din filme pot influenta atitudinea fata de consumul de alcool. Industria alcoolului plateste sume enorme pentru ca, in scenele importante, idolii filmului sa apara cu un pahar de sampanie in mana.
In anul 1972, s-a urcat pe tronul danez regina Margareta a Ii-a. Regina se bucura de o mare popularitate, ceea ce s-a vazut si cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani. Mai mult decat oricine, in Danemarca, regina joaca un rol de model. Regina fumeaza si este vazuta fumand si in public, cu ocazia festivitatilor si mai ales in cursul contactelor pe care le intretine cu populatia. Desi impactul negativ al acestui obicei al reginei influenteaza intreaga populatie, se pare ca 'mesajul\" negativ e receptionat mai ales de femei.
Se stie ca, in general, persoanele care fumeaza au o atitudine negativa fata de stilul de viata sanatos, si in acest sens primul pas care ar fi de facut nu este trecerea la branza de soia, ci renuntarea la fumat.

Datele statistice arata ca obiceiul de a fuma al reginei Margareta a II-a a daunat sanatatii femeilor din Danemarca, lucru la care, cu siguranta, nu s-a gandit la urcarea pe tron, acum 32 de ani. Un exemplu rau e de o mie de ori mai dezastruos daca vine de la o regina, iar raul produs nu mai poate fi indreptat. (Lancet 2001; 357:871-872)
Se pare ca, in majoritatea tarilor, rolul reginei l-a preluat televizorul. Adolescentii petrec 2-3 ore in fata micului ecran, iar existenta unor canale numai pentru filme, casetele video si celelalte mijloace moderne au usurat foarte mult accesul copiilor la filme.

Adolescentii vizioneaza, in medie, cel putin 3 filme pe saptamana, ceea ce inseamna 150-200 pe an, in care eroii si eroinele fumeaza in contextul episoadelor romantice, de aventuri sau de revolta, iar fumatul e prezentat, in toate situatiile, ca o modalitate de usurare a stresului. in mod incontesil, stelele cinematografiei influenteaza atitudinea fata de fumat a copiilor si adolescentilor. Numarul mare de filme vizionate si frecventa scenelor in care se fumeaza ii aduc pe copii in contact cu fumatul, chiar mai des decat in viata reala. Iar scenele din filme in care se foloseste tutunul au o influenta mai mare decat fumatul in viata de fiecare zi.

Industria tutunului plateste sume exorbitante, stiind ca filmele sunt mai bune decat orice reclama pentru fumat, difuzata indiferent prin ce mijloc, deoarece publicul spectator este cu totul inconstient de implicarea unui sponsor. (Lancet 2003;362:281-285)
Deoarece fumatul este principalul factor raspunzator pentru decesul prematur si incapacitatea de munca din tarile industriale, deoarece in Germania varsta medie la care se incepe sa se fumeze este de 13,6 ani si deoarece, pana la varsta de 18 ani, fumeaza aproape 50% dintre adolescenti, Societatea Germana de Cardiologie cere ca fumatul sa fie interzis in orice institutie de invatamant, iar aceasta interdictie sa fie respectata, in egala masura, de elevi, de studenti, de corpul didactic, de restul personalului si de vizitatori. Aceasta masura este necesara, stiind ca fiecare al doilea fumator va muri datorita consumului de nicotina.

Se atrage atentia asupra faptului ca tigarile care se fumeaza pe glob in prezent sunt mai daunatoare decat cele folosite in trecut, care au dus la cunostintele actuale despre tutun.
Tigarile de azi au fost transformate in mod intentionat, pentru a grabi instalarea dependentei si a mentine numarul clientilor industriei acului. Sunt prezentate doua exemple:

1. Adaugand amoniac la tutunul brut, se creste disponibilitatea biologica a nicotinei, adica nicotina poate actiona mai intens, prin aceasta marindu-se potentialul dependentei de tigari.

2. Adaugarea de zahar si cacao la tutun scade contractia reflexa a bronhiilor atunci cand se inhaleaza fumul, asa incat, pe langa nicotina, patrund neimpiedicate inca peste 50 de substante cancerigene, continute in fumul de tutun. Drept consecinta, in prezent, cancerul pulmonar apare la varste mai tinere decat in anii trecuti. Aceste modificari secrete in prepararea tutunului pentru tigari, care mult timp au fost negate de industria acului, nu sunt cunoscute de populatie si cu atat mai putin de tineri. (Deutsches Arzteblatt 2003; 39:C195I)

Cine fumeaza nu e liber, ci prins in viciul dependentei de nicotina! Tigarile nu rezolva nici macar o singura problema, dimpotriva, ele creeaza foarte multe!
De multe ori, cand incercam sa le vorbim copiilor despre influenta nefasta a fumatului, observam ca ei se considera nemuritori. O metoda buna este aceea de a sublinia efectele rele imediate: alterarea performantelor sportive, albirea si caderea prematura a parului, respiratie urat mirositoare, cheltuiala produsa, primejdia incendiilor, precum si faptul ca fumatorii nu constituie decat o minoritate a societatii.

Tinerii trebuie invatati cum sa ii refuze pe colegii lor care le ofera tigari, intr-un mod care sa-i faca sa simta ca refuzul lor e acceptat, fara a fi luati in ras, de exemplu: 'Multumesc, insa tigara va diminua capacitatile mele sportive\" sau 'Multumesc, nu eau ca hainele mele sa ia un miros neplacut\".