Fumatul este dificil de combatut deoarece exista o

perioada de "lag" (de liniste) de 30-40 de ani intre

debutul acestui obicei si decesul din aceasta cauza (1).
Exista intotdeauna un cost individual al fumatului si altul national. Tanarul
"inconstient" debuteaza ca fumator iar batranul suferind suporta cu stoicism

escapadele tineretii.

Tutunul desteaza sanatatea economica a unei tari. Costurile pentru societate erau estimate in 1995 la 200 miliarde/per an (se fumeaza 6 trilioane de tigari/an); din 1970 per capita consumul de tigari a crescut cu 67%.
[Jnainte de a cunoaste modalitatile de combatere a fumatului orice fumator trebuie initiat in ceea ce se numeste dependenta care este definita de OMS (2) ca: "o stare de intoxicatie cronica, periodica, produsa de un consum repetat de drog, natural sau sintetic"'. Ea este definita de alti autori (ex. Marlatt si colab.) (3) ca "un obicei repetitiv ce creste riscul de boala si/sau al problemelor sociale sau personale asociate".
Fumatul are aceleasi puncte comune cu alte dependente ca de exemplu tacerea, euforia, toleranta, simptomele de sevraj, stare conflicluala, recidi si reluarea, in acelasi timp induce anomalii sociologice ca:
- asocierea cu rstele tinere si declinul o data cu imbatranirea
- folosirea pentru identificarea sociala

- exemplul personal negativ al parintilor si rudelor

- introducerea precoce cu inducere mai rapida a dependentei
- stilul de viata/ atitudinea similara in cadrul dependentilor
- contextul
- predispozitia unor grupuri de a deveni mai repede dependenti
- legatura cu crima si anomalii culturale:
- stigmatizarea sau interzicerea comportamentului in diferite momente
- "ambiguitatea normati"

- stimularea crearii comportamentului de "self-help".

Obiceiul de a fuma, alaturi de dependenta farmacologica (efect al nicotinei) reprezinta o motitie puternica de a continua. Toate produsele din tutun contin lori crescute ale nicotinei, ce este absorbita din fumul de tigara in plamar. si din tutunul mestecat si nefumat prin mucoasa nazala sau orala (4).
Expertii considera ca dependenta de tutun este mai puternica decat alte substante ca heroina sau cocaina. Fumatul incepe de obicei in adolescenta. Pentru cei care nu debuteaza ca fumatori in adolescenta este putin probabil ca ei sa inceapa ulterior. De asemenea, 75-85% doresc sa abandoneze fumatul (4) si 1/3 au facut deja cel putin trei incercari de intrerupere a fumatului. Mai putin de jumatate au reusit sa stopeze fumatul permanent inainte de rsta de 60 de ani. Desi exista numeroase programe de incetare a fumatului, doar putini profesionisti sunt antrenati in tratamentul dependentei de tutun.

Beneficiile parasirii fumatului sunt imediate si substantiale, reducand dramatic riscul pentru majoritatea bolilor legate de fumat.
La un an dupa parasirea fumatului riscul de boala coronariana (4) scade cu 50% iar la 15 ani se apropie de cel al nefumatorilor. Ele au foit foarte bine sintetizate in .8.1. (4; 5). La 10 la 14 ani dupa sevraj riscul de deces prin cancere se apropie de cel al nefumatorilor. intreruperea fumatului aduce beneficii asupra functiei pulmonare, in particular la subiectii tineri, rata de declin apropiindu-se de cea a nefumatorilor.
De fapt cele mai mari beneficii ale intreruperii fumatului apar intotdeauna pentru cei care realizeaza acest lucru inainte de 35 de ani.

Rolul cadrelor medicale este major in combaterea fumatului. Practica medicala este contextul ideal de a asista fumatorii datorita (6): - naturii contactului doctor- pacient - oportunitatilor care apar de a interveni si de a repeta mesajul de fumat in timp
- doctorul este primul punct de sprijin in sistemul de ingrijire a sanatatii
- doctorul cunoaste fondul social si profesional care se afla in spatele fiecarui pacient
- pacientul este receptiv la mesajul medicului
- bolnavul priveste doctorul ca o autoritate credibila in materie de sanatate
- doctorul surprinde bolnavul in momentele cele mai vulnerabile sau motinte pentru sevraj si-l vede suferind prin bolile induse de acest obicei Acest model poate fi aplicat si in cazul modificarii altor obiceiuri de
viata (curele de slabire, reducerea consumului de alcool, programe de
exercitii fizice etc).
Care este datoria medicului in viata profesionala (6) ? El trebuie:
- sa fie un exemplu pentru pacient si public

- sa aiba cunostinte asupra bolilor determinate de fumat

- sa faca anamneza fumatului pentru toti pacientii

- sa influenteze familia sa sustina ideea de sevraj

- sa se asigure ca studentii la medicina/doctorii sunt antrenati in metode de sevraj sau alte facilitati
- sa se asigure ca fumatul este o problema acoperita de profesionistii din domeniul sanatatii
- sa incurajeze pregatirea unor lucrari asupra prelentei si nivelelor afectiunilor legate de fumat.

Ca lideri de opinie, doctorii trebuie (6):

- sa discute contextul social si profesional al problemei fumatului cu alti lideri si factori de decizie
- sa ajute la elaborarea de date nationale si locale asupra fumatului
- sa stimuleze si sa incurajeze actiunile guvernului
- sa participe si sa sustina organizatiile nationale anti-fumat
- sa asigure premizele de sanatate fara fumat.
Impactul interventiilor doctorilor si ale cadrelor sanitare se vede in ratele de sevraj atinse la 1 an, care sunt de 5-l0% la interventii minime si de 20-36% cand sunt folosite mai multe tipuri de interventii (7).
Combaterea fumatului este facilitata de anumite conjuncturi favorabile sevraj ului ce apar in viata unui individ si care trebuie speculate.
Astfel, pentru fumatori spitalizarea poate fi o buna ocazie de a lua cunostinta de riscurile fumatului si de a se face efortul de sevraj. Un studiu (8) recent a demonstrat ca rata de succese la 1 an este de 20% dupa simplul sfat acordat cu ocazia spitalizarii, de 22% daca acesta este urmat de un contact telefonic efectuat la 48orede la externare si de 27% daca contactul telefonic se face in 4 reprize in a 2-a, a 7-a, a 2l-a si a 90-a zi de la externare. Toate acestea demonstreaza in special la bolnavii respiratori sau cei cardio-sculari ca mentinerea unei supravegheri este vitala pentru realizarea unor succese evidente.
Dupa o eluare in care s-a tinut cont de clasa sociala, statutul marital, existenta unei singure persoane fumatoare in familie, conditiile de locuit si fumatul intrafamilial, s-a constatat ca adultii cu copii "dependenti" (cei pana la 16 ani, dar si cei intre 16-l8 ani daca se afla in plin proces de educatie si nu sunt parinti sau casatoriti) au o tendinta mai mare de intrerupere a fumatului (9); la femei acest proces creste o data cu fiecare copil care se adauga familiei. La barbati, rata de sevraj este cu 25% mai mare pentru cei cu 2 sau mai multi copii. Bronhopatia obstructi cronica (BPOC), desi este o cauza majora de morbiditate si mortalitate si apare preponderent la fumatori, afecteaza o buna parte din acestia. La grupurile de interventie asupra fumatului exista o diminuare a declinului FEV1 fata de grupul de control (sevrajul aduce diferente semnificative in primul an, in special la indivizii de rsta medie si la cei cu obstructii usoare de cai aeriene).