Nu se intampla rar sa regasim la parinti o problematica depresi subiacenta ori manifesta, trecuta sau actuala. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu nonelaborat, de
depresie la adolescenta a unui parinte, problematica fiind reactualizata,, pe de o parte, prin oscilatiile afective ale copilului lor devenit adolescent si, pe de alta parte, prin amenintarile cu separarea.
Aceasta depresivitate parentala este adesea obserta asa cum o atesta rezultatele anchetelor epidemiologice ( supra).
Atunci cand parintii isi "folosesc" copilul intr-o maniera proiecti, esti mai usor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiaca ; in schimb, in cazul de care ne ocupam acum, silirea unei legaturi intense, incarcata de anxietate, caracterizeaza adesea trecutul acestor adolescenti deprimati sau anxios-depresivi.
CHARLES - TERAPEUTUL DEPRESIEI MATERNE
Charles, in rsta de 17 ani, prezinta de aproximativ doi ani o stare depresi cu aspect distimic, cu esec scolar (doua repetari succesive ale anului scolar), desi este interesat de scoala si doreste sa devina profesor ca si mama sa; esecul arata ambilenta lui Charles in acest raport de identificare conflictual. Mama sa si-a trait adolescenta cu o depresie aparuta in urma decesului tatalui sau. Raspunsul somatic la aceasta depresie a fost o
sterilitate psihogena pana ce, ca un "dar de la ceruri", nasterea lui Charles a facut-o fericita dupa multi ani de casatorie. Bebelus si apoi copil insil si agitat, dar stralucitor si provocator, Charles si-a "ingrijit" mult timp mama. Bineinteles, aceasta a recunoscut imediat simptomele depresive la Charles, negandu-le in acelasi timp, apropiindu-se de fiul sau pentru a-l ajuta la scoala. Totusi, ea nu se poate abtine sa nu intre in camera acestuia pentru a rascoli si a cauta scrisorile de dragoste pe care fiul ei le primeste: element caracteristic, Charles se impaca oarecum cu aceste intruziuni ale mamei, care concretizeaza bine relatia conflictuala mama-fiu, legatura de sustinere reciproca in fata amenintarii de prabusire depresi. Charles il agreseaza verbal pe tatal sau, ii reproseaza lipsa de interes si, bineinteles, refuza orice apropiere de acesta.
In aceste forme depresive moderate, in care semiologia depresi este perceptibila si chiar recunoscuta de familie, dinamica ni se pare diferita de cea obserta in patologiile depresive narcisiace. in
depresiile pe care le-am califica drept "prelent nevrotice", legaturile de identificare sunt conflictuale si denuntate drept potential patogene, cateodata de parintele insusi, ceea ce in mod subtil intareste legatura narcisiaca identitara si, in consecinta, baza narcisiaca a adolescentului. Exista in aceste forme de depresie un traliu psihic care respecta nevoile developmentale ale adolescentei. in schimb, in depresiile cu prelenta narcisiaca, legatura identitara este, in general, cea atacata in primul rand prin constante descalificari, fie ale unuia sau ale ambilor parinti fata de adolescent, fie invers.
LOUIS - DEPRESIA CARE UNESTE TATA Sl FIU
Louis, in rsta de 13 ani, prezinta o inhibitie relationala accentuata si o stare anxios-depresi cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultatie, dinamica familiala scoate in evidenta o confuzie intre simptomele fiului si patologia tatalui, care a suferit o depresie destul de gra la nasterea lui Louis, decompensare depresi a unei organizari histerofobice. Prin timiditate, prin problemele cu
somnul si angoasele de separare, tatal se identifica foarte mult cu fiul si il aduce la consultatie pentru a fi "ingrijit" si a nu avea aceleasi probleme ca el insusi.
Astfel, terapeutul este prizonierul unei situatii paradoxale deoarece, prin interventia sa, autentifica relatia identitara dintre tata si fiu, in timp ce ar fi trebuit sa desfaca legatura de identificare tata-fiu, lucru atat de necesar lui Louis in acest debut al adolescentei.
Amenintarea unei legaturi prea recompensative
Existenta unei legaturi foarte intense si adesea prea recompensative intre adolescent si unul dintre parinti poate constitui un obstacol major in desfasurarea traliului de "dezangajare". intr-un anumit fel, adolescentul nu poate totusi sa renunte la dragostea parentala, indiferent daca aceasta este oedipiana in mod direct sau indirect. in mod obisnuit, dinamica familiala se caracterizeaza in aceasta situatie printr-un dezechilibru al cuplului si insatisfactia cronica a unuia dintre parinti fata de perechea sa, precum si printr-o deplasare masi a afectelor si asteptarilor catre unul dintre copii.
Evident, aici este vorba de o problematica nevrotica parentala.
ALAIN - LEGATURA DE PROXIMITATE MAMA-FIU
Alain, 16 ani, prezinta o stare depresi gra si a avut succesiv doua tentative de suicid, dintre care cea de-a doua, prin span-zurare, a fost cat pe ce sa reuseasca. El are o legatura de o extrema complicitate-proximitate cu mama sa, plina de devotiune si atentie fata de el. Tatal este cu totul descalificat, aproape exclus din casa, lucreaza ce in permanenta la subsol. Alain a descoperit ca mama sa are o legatura extraconjugala, ceea ce i-a indus un sentiment de pierdere si abandon, a generat probleme scolare din cauza incapacitatii de concentrare si i-a produs un sentiment intens de esec si delorizare ( urmarea la p. 221).
