Analiza epidemiologica a populatiilor clinice, precum si anchetele asupra populatiei generale arata, din ce in ce mai clar, influenta unor factori de mediu si a celor care tin de "enimente de viata" asupra starilor depresi ale adolescentului. Totusi, este necesar sa privim aceste lucruri cu o oarecare prudenta : enimentele de viata nu trebuie intelese ca niste factori de cauzalitate liniari, ci ca niste factori de risc ai caror cumul si repetare par sa aiba o pondere patologica deosebita. Mai multe studii recente au abordat aceste relatii complexe (Choquet si colab., 1988 ; Berndt si Zinn, 1992 ; Gispert si Wheeler, 1992 ; Williamson si colab., 1995).
Studiul lui Choquet si al colaboratorilor sai analizeaza printre alti factori ponderea elementelor perturbatoare in viata adolescentilor, intr-un interval de doi ani consecutiv, autorii remarca un anumit numar de enimente : schimbari de domiciliu, separare sau divort parental, boala ori deces in familie, schimbare de profesie a unuia dintre parinti, somaj. 51% dintre adolescenti au cunoscut cel putin un eniment perturbator. Dar, in mod cu totul surprinzator, aparitia unor astfel de enimente este mai adesea evocata de fete (64,5%) decat de baieti (34%). Conform autorilor, "aceasta diferenta poate fr explicata cu greu printr-o aparitie diferentiata reala a acestor enimente", in plus, se pare ca trebuie abandonata ipoteza unei pudori sau a unei discretii mai mari la baieti, deoarece procentul de raspunsuri lipsa (injur de 5%) este acelasi pentru ambele sexe.

Autorii concluzioneaza ca exista o sensibilitate si o perceptie mai intensa la fete pentru enimentele a caror gravitate depinde de valoarea ce li se atribuie.In cel de-al doilea studiu transrsal asupra populatiei generale (Choquet, 1994), Choquet face aceeasi constatare: variabilele familiale "negati" (divort, deces, somaj, invaliditate sau boala de lunga durata a parintilor) par sa joace un rol mai important pentru fete si pentru comportamentele tipic feminine (depresivitate, tentativa de suicid) decat pentru baieti si pentru comportamentele tipic masculine.
Astfel, fetele par mai sensibile la enimentele perturbatoare, le prezinta mai usor ca factor cauzal sau explicativ pentru starea lor actuala de disconfort. Dar baietii par mai vulnerabili decat fetele la enimentele perturbatoare care ar genera situatii mai clar patologice ( in legatura cu acest subiect diferenta baiat-fata in caz de deces parental).In orice caz, se pare ca acumularea "enimentelor de viata" constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescenta. Pentru Berndt si Zinn (1992), exista chiar o corelatie intre acumularea schimbarilor de viata impuse adolescentului si seritatea depresiei globale. Acesti autori noteaza in plus ca "pesimismul si iriilitatea sunt simptome marcante in depresiile legate de stres, in timp ce simptomele depresi asociate unui stres slab sunt introrsia sociala si lipsa stimei de sine".
Williamson si colaboratorii sai (1995) au o parere putin diferita asupra acestei probleme. Pentru ei, adolescentii deprimati n-au trait mai multe enimente negati decat ceilalti, dar cele pe care le-au trait sunt mai des legate de propriul lor comportament (este vorba de acele enimente pe care autorii le numesc "autoinduse" - de exemplu, o ruptura sentimentala) decat la adolescentii nondeprimati. Aceste enimente de viata apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat si ar putea fi deci mai degraba o consecinta a depresiei lor decat o cauza. in plus, autorii constata ca, dintre adolescentii deprimati, cei ale caror enimente de viata sunt "autoinduse" au scoruri ale depresiei, ale gandirii negati si ale anxietatii mai scazute decat ale celor care au trait enimente cu cauza externa.

Schimbarea domiciliului familial este un eniment frecnt si adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux si colab., 1994). Este adevarat ca o schimbare de domiciliu in adolescenta este perceputa ca ceva cu totul opus exigentelor si dorintelor delopmentale : ea este in general impusa adolescentului, si nu aleasa de catre acesta, provoaca o pierdere relativa a camarazilor si prietenilor (schimbarea orasului, a colegiului sau a liceului), accentueaza temporar dependenta de parinti (deoarece adolescentul se trezeste intr-un oras necunoscut), in sfarsit, se adauga frecnt altor enimente de viata: separare parentala, dificultati personale ale unui parinte, repetare a schimbarii de domiciliu datorita unor profesii parentale.
Importanta enimentelor de viata negati si a stresului, in special a celor cu evolutie pe termen lung, este de asemenea mentionata ca factor de risc pentru sinucideri si tentati de