Majoritatea datelor epidemiologice asupra cancerului la om au estimat ca 85

90 % din cazurile acestei maladii sunt legate de factorii din mediul inconjurator (agenti naturali, chimici, fizici, bacteriologici, componente din alimentatie etc.) si ai modului lui de viata.
In raspandirea lui pe terra, omul va duce cu el, pretutindeni, si acele maladii pe care le poarta sau de care va suferi.
Printre acestea va fi si cancerul, legat de acele cauze pe care Ic va intalni sau se r ivi odata cu viata, de-a lungul vremii, cauze ce r determina aparitia lui.
Prezenta si frecventa cancerului sunt constatate astazi intr-un cadru geografic extins peste tot unde fiinta umana este legata de factorii demografici, climaterici, sociali si economici, dar si de risc profesional, ai modului de viata, ai obiceiurilor si traditiilor etc, ce impun multitudinea, diversitatea si variabilitatea cauzelor, marind continuu amploarea acestor constatari.

Astfel, cancerul il gasim raspandit in toate regiunile etei cu o frecventa destul de variata, atat in totalitate, cat si a diferitelor sale localizari.
Legat de specificitatea factorilor, acestia actioneaza si determina, tot asa de diferit, numarul de cazuri noi sau de decese.
In tarile din Europa occidentala, ca si in celelalte tari industrializate din lume (SUA, Japonia, Australia, Canada, Noua Zeelanda etc), cancerul reprezinta 35 % din mortalitatea generala, la om, dupa maladiile cardiovasculare, iar impreuna cu acestea, ajung la 75 % (41,184,185).
Dupa ultimele estimari, in lume, in decesele datorate cancerului, la ambele sexe, locul principal il ocupa cancerul plamanului, apoi cancerul colonului si rectului, urmate, la barbati, de cel al prostatei si, la femei, de cel al glandei mamare.

Cancerul, insa, nu este prezent numai la om, ci in tot regnul animal.

Unele animale fac rar aceasta boala (cx.: caprinele) sau unele specii de pesti (ex.: rechinii).
Cancerul se gaseste, de asemenea, la pasari si reptile si chiar, sub o anumita forma de similitudine, la vegetale, la care factorii exogeni de tip saprofit, virusuri, unele bacterii, ori unele ciuperci, pot fi cauza aparitiei
acestuia.
Uneori, temperatura, factorii mecanici sau agentii mutageni pot determina tesutul vegetal sa reactioneze anormal, anarhic, intr-un mod apropiat tesutului animal, unde diferentierea si depolari^area celulelor r duce tesutul respectiv la o biperplattie reactiva, la o forma pseudotumorala.
Astfel, nimic nu scuteste materia vie de o eventuala degradare si transformare, fie ea celulara, singulara sau in cadrul unui organism superior, pluricelular organizat, animal sau vegetal, supus unor diverse agresiuni, ce trebuie sa se adapteze si, astfel, sa treaca printr-un proces de schimbari gradate pe o durata lunga de timp, proces ce caracterizeaza elutia speciilor (Ch. Darwin, 1859).
Lupta pentru existenta si supravietuire astfel declansata, a obligat specia umana, dar si alte fiinte, sa migreze pentru gasirea unui alt mediu ambiant, mai farabil, dar si in acele locuri, factorii diversi au impus organismelor respective sa se adapteze, sa se modifice sau chiar sa dispara.Inca din vremurile indepartate ale omenirii, a fost dovedita, prin descoperirile anumitor vestigii ca: schelete, mumii, desene, inscriptii apartinand civilizatiilor stravechi, care astazi au disparut, precum cele egiptene, grecesti, meso-potamice, indiene si chinezesti, cele amerindiene (cultura Maya, aztecii), prezenta unor boli, dintre care unele exista si astazi, cum este cancerul.
In cadrul legii nescrise a elutiei speciilor, a organismelor vii este unanim admis, ca adaptarile acestora fata de efectele produse de agresori, cum sunt modificarile functionale, morfologice si morfopatologice, au aparut continuu pe parcursul vietii si au eluat odata cu ea.
Trebuind sa sufere, inca de la inceputul existentei sale, actiunea unor factori nefarabili prezenti in mediul inconjurator, materia vie a raspuns la efectele acestora, reactionand si modificandu-se ca sa poata neutraliza sau evita consecintele lor.
Unii din factori au disparut, in timp ce multi altii au aparut si le-au luat, pe deplin, locul.

Cancerul ramane, in intimitatea lui fiziologic-organizatoare, numai la stadiul celular.
El nu are energia biologica specifica si nici programarea genetica codificata necesara pentru finalizarea si organizarea tesuturilor, sistemelor sau organelor.
El ramane, pur si simplu, o colonie celulara de diferite marimi si forme pe care le poate lua in detrimentul tesutului in care a aparut si se dezlta.
In acest fel, va ramane dependent de participarea organismului la sustinerea existentei sale si se va supune, in acest scop, unor anumite norme si legi de convietuire ale gazdei, dar, va ramane anarhic si independent, in dezltarea sa pe teritoriul acesteia.
Daca el apare ca o tumora, aceasta nu este altceva decat o falsa imagine a unei popularii formate reprezentativ din celule canceroase libere si autonome, care, cu ajutorul gazdei, ce furnizeaza textura structurala a acestei tumori, prin vase sanguine, limfatice, fibre (colagen, fibronectine etc.) si unele celule din mezenchim, ii va da aparenta unui tesut propriu.
Este, de fapt, o reactie nespecifica din partea tesutului si a organului in care a aparut, ca in oricare situatie, cum este si cea fata de un corp strain inert, bacterii, paraziti etc.
Cancerul se instaleaza atunci cand organismele, respectiv tesuturile si celulele lor, nu au mai putut face fata agresiunii agentilor din mediu, trebuind sa produca o adaptare, o modificare, fie ea chiar maligna.
Mutatia a devenit o arma biologica majora, elementul preponderent acestei modificari, prin care este posibila o adaptare a naturii de o asemenea dimensiune si, astfel, impulsul la variabilitatea genetica va realiza selectia, valoarea noului fenotip, a celui mai bine adaptat, realizare ce apare in lupta pentru existenta.
Iata ca aceasta adaptare la agresiunile factorilor externi, la care este supusa materia vie, cu variatele ei forme si structuri biologice, mai mult sau mai putin complexe - de la om, la vegetalele superioare - demonstreaza, prin raspandirea lor pe intreaga suprafata a globului, realitatea acestui biofenomen special.
Printre modificarile morfo-functionale, cea "atipica" (ca celula maligna), aparuta in cadrul unui tesut normal, agresat, s-ar parea ca este singura transformare, in elutia speciilor, care nu poate sa duca la formarea unei noi structuri unitare pluricelulare, organizate si de sine statatoare.
In acest sens, putem sa consideram cancerul ca o reactie de adaptare morfobiologica la diferiti agresori de mediu, cu raspuns si suport la nivel celular al organismelor respective, ce s-ar indrepta spre o noua forma de viata cu caractere transmisibile, care s-ar putea multiplica intr-un stadiu de dezltare celulara primitiva, ramanind, insa, ca structura unicelular, neorganizat ?

Diferisi "agresori" determina variabilitatea in raspandirea cancerului.
In fiecare zi, in fiecare moment, fiinta umana poate fi tinta multiplelor agresiuni ale mediului inconjurator.
Agentii agresori pot ajunge in contact cu organismul, direct, prin aerul poluat pe care-l inspiram, ori prin apa pe care o bem.
Aceasta poate contine substante nocive "antrenate" din solul cu care este in contact permanent, cantitate, uneori, peste concentratia admisa de normele de igiena.
La acestea se adauga si radioactivitatea radiatiilor cosmice, ce scalda materia si mediul in care traim.
Alte moduri de agresiune le putem remarca si prin existenta altor agenti patogeni de tip parazitar, microbian sau viral cu care putem fi in contact, ca si a unor elemente si substante toxice cu care, uneori, suntem confruntati in activitatea noastra profesionala sau in viata de zi cu zi.
Acestea continua sa schimbe sau sa degradeze si astazi aspectele bune, traditionale sau sa le modifice, odata cu elutia complexa a societatii noastre.
Toate aceste agresiuni, conduc individul pe calea unor numeroase riscuri, ori a supunerii la abuzuri de tot felul sau la alte modificari ale starii de sanatate.
Una dintre cele mai importante cauze de risc in cancer, o poate reprezenta, de asemenea, modul nostru de alimentatie zilnica, prin consumul luntar, inluntar sau tolerant al unor componente nocive, nealimentare ce le poate contine aceasta.In plus, o alimentatie dezechilibrata, mai ales privind proportia sau cantitatea elementelor sale naturale de baza, ce trebuie sa le contina o nutritie corecta, ori prin lipsa unora din ele, ce pot fi de importanta esentiala, contribuie la continua crestere a acestui risc.
Multi din acesti factori agresori pot fi cauza producerii si a altor boli.

Daca cercetam toate statisticile mondiale, vedem ca acest fenomen de crestere este, la prima vedere, o realitate.
De asemenea, in fiecare an, mortalitatea prin cancer creste in fiecare regiune si in fiecare tara.
Ea este legata, desigur, de marirea numarului de noi cazuri de cancer, care la rindul ei, este determinata de aparitia a noi factori nocivi de cancerizare ce se abat asupra populatiei din societatea noastra de astazi.
In acest fel, cancerul progreseaza regulat si implacabil, parand ca nimic nu-l poate feri pe om de aceasta fatalitate, odata cu elutia timpului.