- tratamentul profilactic -
Cu fiecare an ce trece in intreaga lume numarul celor care se imbolnavesc de cancer este tot mai mare, iar mortalitatea prin cancer se afla pe unul din primele trei locuri.In ultima vreme, in tarile dezvoltate, datorita progreselor realizate in cunoasterea si tratamentul bolii, numarul celor care mor de cancer este in scadere, desi numarul celor care fac boala este in crestere. Din nefericire, cel putin in acest moment. Romania este o tara saraca, iar in tarile sarace creste atat numarul bolnavilor de cancer cat si numarul celor care mor din cauza acestei boli.
Ullimclc cuceriri ale stiintei nu au ramas blocate la granitele noastre. Ele au ajuns si la noi, iar medicii specialisti stiu sa le foloseasca, numai ca acest lucru nu este suficient.
Tratamentul in cancer este extrem de scump si nu numai tratamentul in sine - ganditi- la aparatura necesara, la complexitatea organizarii unei retele eficiente, la numarul de specialisti Ganditi- ca in America se cheltuiesc in medie 70.000 de dolari pentru fiecare bolnav de cancer (dupa N. Ghilezan - Oncologie generala); ganditi- ca aceasta suma reprezinta o medie pentru o populatie care. in marc parte, are un minim necesar de cunostinte de educatie sanitara, respecta importanta controalelor medicale periodice, ca sa nu mai vorbim de faptul ca dispune de o dotare medicala performanta. Toate acestea la un loc permit mult mai usor diagnosticarea bolii in stadii incipiente, ceea ce inseamna si o suma de bani mai mica pentru tratament. La noi. din nefericire, educatia sanitara lasa de dorit, notiunea de control medical preventiv este perceputa ca o pierdere de timp. iar dotarea medicala nu se ridica nici pe departe la nivelul occidental. Toate la un loc duc de fapt la cresterea sumei de bani ce ar trebui cheltuita pentru fiecare bolnav in parte.
Ganditi- ca daca tendintele din ultimii ani se mentin. in anul 2000 vor fi in Romania aproape 300.000 de bolnavi de cancer. Faceti o inmultire simpla si apoi meditati la suma obtinuta. Este imposibil ca bugetul unei tari, oricare ar fi ea. sa faca fata onorabil la asa ce -cancerul nu este singura boala din lume, iar bugetul sanatatii mai presupune si nasteri, campanii de cinare ctc.
Mai ganditi- ca daca in restul Europei majoritatea deceselor datorate cancerului sunt inregistrate la cei trecuti de 65 de ani, in Romania peste 50% din cei care mor de cancer nu au implinit 65 de ani.
Ganditi- ca sunteti medic si aveti in fata 100 de oameni bolnavi de cancer, iar banii de care dispuneti ajung pentru un tratament corect doar la 20 dintre ci. Ce veti face? Daca impartiti suma pe care o aveti la toti o suta nici unul nu beneficia de un tratament corect si complet, ceea ce in cancer este echilent cu a nu face aproape nimic. Alegeti 20 de bolnavi care au cele mai mari sanse de vindecare si-i abandonati pe ceilalti? Cine da dreptul sa jucati de-a Dumnezeu? De unde stiti ca printre ceilalti nu sunt si unii care s-ar putea totusi vindeca? Si chiar daca nu se vindeca, au sanse de supravietuire mai scurta sau mai lunga de unu, doi. trei zece ani. Cine da dreptul sa ignorati sansa omului de a trai cati ani in plus? Daca ar fi viata dumneavoastra, ati renunta la doi ani din ea in favoarea unui necunoscut care ar mai putea trai patru, prin sacrificiul dumneavoastra? Daca in acesti doi ani medicina ar descoperi ce (nu se stie niciodata) care sa vindece miraculos cancerul chiar in stadii ansate? Sa zicem ca din ratiuni sociale vi s-ar acorda acest drept de a lua hotarari de viata si de moarte asupra semenilor dumneavoastra, cum ati mai pulea dormi linistit noaptea?
Ganditi- ca hotararea dumneavoastra nu afecteaza 100 de persoane ipotetice ci 100 de oameni din cei pe care ii cunoasteti - ii cunoasteti pe ei, familiile lor si problemele lor. Ce patetism! - vor spune unii dintre dumneavoastra. Patetism, de acord, dar lupta pentru viata este de-a dreptul dramatica!
Acestea sunt dificultati cu care trebuie sa se lupte medicul. Bolnavul e bolnav, el nu se mai poate gandi atunci decat la propria viata care este in pericol. Dar macar cand suntem sanatosi ar trebui sa incercam sa ne punem loatc aceste probleme, inainte ca ele sa nu mai poata fi rezolte.
Bine. si ce putem tace? Exista vreo solutie? Sigur ca exista. Solutii pentru a scadea riscul de a ne inbolnavi de cancer au existat si exista, numai ca le ignorati, le considerati prea simple, prea la indemana, pentru a li cu aderat eficiente. Este de neinteles cum omul este dispus sa accepte si sa foloseasca tot felul de "leacuri miraculoase", care mai de care mai abracadabrante, ba mai mult, sa creada cu aderat in ele, iar cand primeste un sfat medical simplu il considera prea banal pentru a fi si eficient. Amintiti- numai de perioada in care tot romanul, aliniat la o moda ridicola, tinea cate un sfert de ora pe zi untdelemn in gura "ca sa scoata toxinele din organism". Si, Doamne, cate exemple mai sunt!
Am aliat deja ca pentru a apare o tumora canceroasa trebuie ca o serie de factori sa transforme o celula normala in una anormala; ca celula anormala aparuta poate fi omorata sau reparata de organism sau, sub influenta altor factori, poate ajunge o celula canceroasa care prin inmultire sa formeze o tumora, sa indeze, sa metastazeze. Stiind toate astea, logic, putem deduce cum s-ar putea opri aparitia cancerului;
eliminand factorii care ar putea transforma o celula normala in una anormala:
stimuland si ajutand organismul sa omoare sau sa repare celulele anormale aparute;
impiedicand actiunea factorilor cancerigeni ce pot transforma celula anormala deja aparuta, in una canceroasa;
.impiedicand celulele canceroase scapate de vigilenta apararii sa se innmlteasca;
ustinand organismul in lupta cu diversi agresori (nu neaparat cancerigeni) din mediul in care traim.
Putem face toate aceste lucruri? In mare parte, da. Nu uitati ca. dupa cum am mai spus. 80-90% din cancere se datoreaza modului nostru de viata, obiceiurilor noastre. Deci, inseamna ca cea mai mare parte din factorii de risc cancerigen i-am putea indeparta, iar stimularea mecanismelor de reparare celulara si de aparare a organismului o putem asigura cu ajutorul unor substante care, in marea lor majoritate se afla in fructe, zarzaturi, legume si cereale. Facand toate acestea inseamna ca avem o atitudine preventi si ca aplicam un tratament profilactic impotri aparitiei cancerului. Ce inseamna o atitudine preventi: inseamna sa nu plec pe mare cu o barca sparta daca nu vreau sa se scufunde. Ce inseamna sa fac un tratament profilactic: inseamna ca daca-i musai sa plec cu barca sparta sau mi-e teama sa nu se sparga pe drum, int sa inot si-mi iau si o vesta de salre cu mine, pentru orice eventualitate. Noi incercam sa intam sa inotati, vesta de salre luati-o singuri.
Tratamentul profilactic se refera la folosirea unor substante care previn aparitia cancerului si la tratarea corecta a bolilor ce au potential de a se transforma in cancer (afectiunile precanceroase). Sa vedem intai care sunt substantele ce pot preveni aparitia cancerului, unde se gasesc, cum trebuie folosite si ce localizari ale bolii le pot preveni:

Vitamina A - doza protectoare zilnica este de aproximativ 2-3 mg la nefumatori si ce mai mare la fumatori. Are rol protector pentru sfera ORL (gura, nas, gat, urechi), plamani, san, col uterin, ca urinara.
100 g morcov proaspat - 8 mg ceapa verde - 6 mg urzici - 6 mg spanac - 3 mg salata - 1,5 mg mazare verde - 1 mg ardei gras rosu - 1,5 mg caise proaspete - 3,2 mg; (uscate - 5 mg) piersici proaspete - 0,5 mg; (uscate - 2 mg)

Vitamina C - doza protectoare este de o mie miligrame pe zi si trebuie crescuta la fumatori, diabetici, in starile de stres, la femeile ce iau anticonceptionale orale. Cantitatea ce o obtinem numai din alimente este insuficienta si poate fi suplimentata cu administrarea de vitamina C lete (nu are toxicitate). Realizeaza o protectie eficienta pentru esofag, stomac, intestin gros.

100 gr ardei gras rosu - 210 mg

ardei gras verde - 130 mg

telina (radacina) - 123 mg

macese-l.100 mg

lamai - 50 mg

portocale - 50 mg

Vitamina E - doza protectoare este de 200-800 mg si trebuie crescuta la cei ce mananca grasimi in exces. Cantitatea de vitamina E ce poate fi luata din alimente nu acopera necesarul de protectie anti-canceroasa (acopera numai necesarul obisnuit al organismului). Ca urmare se poate recurge la vitamina E din farmacii.

Sarurile de seleniu - protectie anticanceroasa in doza de 0,05-0,1 mg pe zi. La peste 0,2 mg pe zi devin toxice. Cand se ia vitamina E in doze protectoare, necesarul de seleniu scade. Un regim alimentar echilibrat aduce necesarul de seleniu zilnic (se gaseste in rinichi, ficat, carne, cereale). Au efect protector pe tot tubul digestiv.

Fibre alimentare - (tranziteaza intestinul fara a aduce un aport de substante hranitoare) Reprezinta un important factor de protectie pentru intestinul gros (colon). Sunt bogate in fibre alimentare cerealele (paine integrala, paine de secara, paine de tarate), fructele, zarzaturile.

Calciu, fosfor, fier - sunt continute in cantitati suficiente de conopida, rza alba, rza rosie si de Bruxelles, cascal, branza, lapte.
Medicamente - indometacinul (atentie, doar la recomandarea medicului).

Hormoni si antihormoni - administrarea lor prezinta o serie de riscuri de aceea nu se folosesc decat la recomandarea medicului, in
cazuri foarte bine selectionate.

Am comasat pentru dumneavoastra recomandarile Asociatiei Americane de Cancer si ale Uniunii Internationale contra Cancerului privind prevenirea bolii canceroase. Iata-le:

respectati un regim alimentar echilibrat si riat;

evitati excesele alimentare -evitati obezitatea;

reduceti consumul de grasimi;

cresteti consumul de fibre alimentare;

asigurati aportul zilnic optim de, vitamina A, C si E;

evitati excesul de alimente fripte sau pregatite prin sarare, afumate sau cu consernti;

evitati mancarurile arse, fermentate (stricate);

renuntati la a mai bea si manca alimente fierbinti;

consumati alcool cu moderatie;

renuntati la fumat;

evitati expunerea prelungita la soare;

practicati cu regularitate exercitiile fizice si/sau sportul;

evitati surmenajul fizic si psihic;

folositi frecvent dusul si baia.
Un studiu aparut in una din cele mai prestigioase reviste de specialitate privind cancerul estima ca, cel putin teoretic, un mare procent din imbolnavirile de cancer ar putea fi prevenite daca s-ar respecta aceste recomandari. De exemplu:
80% din cancerele sferei ORL. esofag, plaman -daca s-ar renunta la fumat, alcool si s-ar face chimioprofilaxie.
100% din cancerele de col uterin - daca s-ar tine cont de factorii sexuali implicati, de igiena locala si s-ar urmari si trata corect leziunile precanceroase de la acest nivel.
30% din cancerele de san -daca s-ar respecta indicatiile alimentare si chimioprofilaxia.
30% din cancerele de intestin gros - daca s-ar respecta indicatiile alimentare si chimioprofilaxia.
30% din cancerele de ca urinara - daca s-ar indeparta din industrie substantele cu actiune cancerigena la acest nivel.
Despre leziunile precanceroase am vorbit deja la modulul privind diagnosticarea precoce a cancerului. Tratarea acestora are o importanta deosebita. in cadrul tratamentului lor un loc foarte important il ocupa chirurgia profilactica. Actul chirurgical indeparteaza ce din, sau corecteaza ce in organismul nostru. Cand aceste lucruri se fac pentru a indeparta riscul aparitiei unei boli, gestul chirurgical este profilactic. Sa dam cate exemple:
indepartarea intestinului gros (colectomie) la cei cu polipoza colica ereditara;
indepartarea ambilor sani (mastectomie bilaterala) la femeile cu mastoza fibrochistica bilaterala care au si alti factori de risc pentru cancer mamar prezenti (personali si familiali);
corectarea criptorhidriei - coborarea chirurgicala a testiculului ramas in abdomen ( cancerul testiculului);
scoaterea unui nev displazic ("alunita" cu aspect caracteristic) care se afla intr-o zona expusa permanent la mici traumatisme;
etc.
Oamenii isi gasesc intotdeauna tot felul de scuze pentru a-si justifica slabiciunile. Parca aud cum unii dintre dumneavoastra invoca lipsurile materiale, specificul profesiei, problemele familiale sau mai stiu eu ce pentru a se justifica in fata lor. a familiei si. de ce nu, in fata societatii pentru modul de viata nesanatos pe care l-au imbratisat. Din saracie dau oamenii o groaza de bani pe alcool si pe tutun? E mai scump un kilogram de rza decat un kilogram de slanina afumata? E mai scump un kilogram de morcov decat unul de cartofi? E mai scump un ou decat un carnat condimentat? Costa scump sa fi curat? Te impiedica antipatia sefului sa faci un dus cand vii de la serviciu? Daca ai o profesie ce te obliga sa stai zece orc pe scaun inseamna ca nu poti sa-ti acorzi 10-l5 minute de miscare pe zi? Du-te pe jos la serviciu, plimba catelul, joaca fotbal cu copin, da drumul la radio si topaie in jurul mesei.
Stresul, da. aici nu depinde totul numai de noi. Nu depinde de noi ca persoane izolate, depinde de societate. Dar societatea cine o alcatuieste? Nu noi, noi toti la un loc? Hotul care taie geanta, sparge masina, fura din gospodarie; cutitarul care pandeste noaptea cand intoarceti de la lucru; escrocul care v-a furai economiile; scandalagiul grosolan care face un calr calatoria cu tramiul sau trenul: functionara care repede si \ a sicaneaza; unii dintre colegii dumneavoastra care muncesc prost, beau la serviciu, chiulesc si fura ajutand in felul acesta la ['alimentarea fabricii sau institutiei in care lucrati si la posibilul dumneavoastra somaj -toti. toti expun unui important factor de risc cancerigen, stresul.
Rar am zul pe cine luand atitudine in fata celui care ii vinde alimente expirate sau alterate. Si mai rar am zut un cumparator care sa-i reprose/e nzatorului murdaria din galantar sau de pe mainile nespalate. Dar bine toate astea adunate, de ici un pic, de colo mai mult. inseamna boala! Ar trebui sa ne implicam mai mult pentru a descuraja toate aceste acte de agresiune and ca tinta sanatatea noastra si a semenilor nostri.