Cancerul gastric este cea mai frecnta dintre localizarile digesti ale bolii. Din nefericire, luni, chiar ani de zile este asimptomatic, iar cand incepe sa-si faca simtita prezenta, manifestarile sale suni cel mai adesea usor de confundat cu ale altor boli digesti banale si inabil mai frecnte decat cancerul gastric. Bolnavul (si uneori chiar medicul) incepe sa se alarmeze cand suferintele sale devin din ce in ce mai neplacute si mai rezistente la tratamentele uzuale. Cel mai frecnt, primele simptome mimeaza o gastrita sau un ulcer: senzatie de stomac plin. jena difuza abdominala, usoare dureri dupa mese, greata. Toate acestea dispar dupa cateva zile de regim alimentar usor, dar revin cand se reia alimentatia obisnuita. Treptat, treptat devin permanente, dispare pofta de mancare, bolnavul incepe sa slabeasca, este obosit, palid si face frecnt febra fara o cauza evidenta.

Sunt situatii cand in plina sanatate aparenta apare o hemoragie digestiva exteriorizata fie pe gura (hematemeza), fie prin scaun (melena).
Hematemeza = eliminarea prin varsatura de sange fie rosu (simplu sau amestecat cu resturi alimentare) fie cu aspectul zatului de cafea (cand este partial digerat).
Melena = materiile fecale seamana cu smoala: negre, lucioase, moi. Este vorba de materii fecale amestecate cu sange digerat, de aceea culoarea este neagra. Faptul ca sangele este digerat dodeste ca provine de undeva de mai sus din tubul digestiv (esofag, stomac, intestin subtire).
Alteori, tumora sangereaza in cantitate mica (nu se remarca din aspectul fecalelor) dar de multa vreme ducand la anemie - maduva osoasa nu poate reface cantitatea de globule rosii in ritmul in care se pierd prin sangerare.

Peste 70% din cancerele gastrice se manifesta de la inceput prin tulburari digesti, dar sunt si situatii cand primul semn al bolii este o complicatie sau rezultatul unei metastaze la distanta:
icter (= ingalbenirea pielii si a ochilor) datorat metastazelor hepatice; aparitia unui ganglion, nedureros, in "scobitura" supraclaviculara
stanga (este o metastaza in ganglionii aflati la acest nil); o colorare inchisa a pielii, teroasa; aparitia unei tromboflebite la mana sau la picior fara nici o
explicatie cauzala locala; crize dureroase, violente in care locul de maxima intensitate al durerii este in spate la baza toracelui, bolnavul punandu-le initial pe seama unui efort fizic. Sa ne amintim cele cateva date de anatomie pe care le-am citit putin mai inainte. Avandu-le in minte ne putem da seama ca in functie de locul unde se dezvolta tumora pe peretele stomacului pot aparea o serie de manifestari caracteristice:
cand tumora creste in apropierea cardiei - orificiul superior dintre esofag si stomac - vor aparea suferintele caracteristice cauzate de dificultatea de trecere a alimentelor prin aceasta zona ingustata: dificultate si durere la inghitit mai intai pentru alimentele solide, iar mai tarziu chiar si pentru lichide, regurgitatia alimentelor mestecate dar nedigerate;

Regurgitafie = pentru ca nu pot trece in stomac, alimentele inghitite raman in partea inferioara a esofagului si, cand se acumuleaza o oarecare cantitate (esofagul nu are loc sa se dilate oricat) ele revin spre gura. Este un fel de varsatura fara efort si fara presiune, adica nu se face in jet puternic.

cand tumora se dezvolta undeva in stomac, departe de cele doua sfinctere - cardie si pilor - poate ajunge la dimensiuni mari fara sa dea suferinte deosebite ci doar manifestarile digesti banale de care am vorbit. in aceste cazuri se intampla destul de frecnt sa descoperim boala datorita unei hemoragii sau datorita metastazelor la distanta;
cand tumora blocheaza prin cresterea ei pilorul - orificiul de trecere din stomac in intestinul subtire - alimentele se vor acumula in cavitatea gastrica, bolnavul se va ge de o senzatie dureroasa de "plin", apar varsaturi abundente cu alimetele digerate partial. Omul slabeste vazand cu ochii si se deshidrateaza;
cand tumora indiferent unde este localizata, reuseste sa trarseze toata grosimea peretelui gastric, o parte din celulele aflate la suprafata ei se pot desprinde si se pot instala oriunde in cavitatea abdominala (metastaze prin imtare) pe suprafata exterioara a celorlalte organe aflate aici, inclusiv pe ovare. Cand apar din aceste celule tumori numeroase, prinse de peritoneu, am de-a face cu carcinomatoza peritoneala. in burta poate aparea o cantitate mai mare sau mai mica de lichid = ascita, iar daca se scoate cu o seringa putin din el si se examineaza la microscop se pot observa celulele canceroase;
alteori, invadand din aproape in aproape, tumora poate trece direct de pe peretele stomacului si la organele din jur aflate in imediata lui apropiere: pancreas, colon transrs, aorta abdominala etc.

AORTA = este cel mai mare vas de sange din corp, prin care sangele bogat in oxigen pleaca de la inima pentru a ajunge in toate organele prin intermediul unor ramificatii ce se desprind din aorta la dirse nile. De la iesirea din inima si pana la diafragm se numeste aorta toracica (pentru ca coboara prin torace) iar de la diafragm in jos se numeste aorta abdominala.

Sa dem cum se diagnosticheaza un cancer gastric. La inceputul bolii, cand nu exista complicatii evidente ca metastaze, icter, hemoragii masi, ganglioni mariti, medicul nu gaseste la examinarea obisnuita mare lucru - cel mult un bolnav mai mult sau mai putin palid, care a cam slabit in ultima vreme si care la examinarea abdomenului poate acuza dureri in etajul superior. Rar se intampla (doar cand bolnavul este slab si tumora mare) sa se simta la palpare formatiunea tumorala din stomac. Oricum, neplacerile digesti ale pacientului sugereaza o suferinta gastrica si atunci prima si cea mai la indemana instigatie este examinarea radiologica cu bariu a acestuia. Ce poate descoperi radiologul:
o imagine tumorala evidenta sau o serie de alte semne care sugereaza existenta unei tumori in grosimea peretelui gastric; o modificare (in sensul micsorarii, strangularii) la trecerea bariului prin cardie sau prin pilor. in aceasta situatie suspiciunea de cancer este evidenta si pentru precizarea diagnosticului, bolnavul este trimis la endoscopie digestiva. Endoscopia va putea preciza intinderea locala a bolii si prin efectuarea biopsiilor va pune atat diagnosticul de cancer cat si de forma histopa-tologica a acestuia.
imagini nesugesti pentru cancer, care mai degraba ii sugereaza radiologului un ulcer sau o gastrita banala. Acum apare problema. Pentru ca aceste boli surit mult mai frecnte, tendinta fireasca, intr-un fel, este de a te culca pe o ureche si a rasufla usurat. "Asta-i domnule, o gastrita - oricum esti prea tanar sa fie altceva! la bea mata mai putina cafea, nu mai fuma pe stomacul gol, respecta orele de masa si mai da-l incolo de ardei iute daca vrei sa nu te mai doara burta". Si pe bolnav nu-l mai doare burta. Respecta o vreme regimul indicat, mai ia cate un ulcerotrat, cate un triferment si totul este in regula. Dupa un timp insa necazurile revin mai persistente si mai pronuntate, iar regimul si medicamentele obisnuite nu mai au nici un efect. De abia acum incepe agitatia. Se repeta examenul radiologie, care uneori poate arata ceva in plus fata de primul iar alteori nu si se apeleaza la endoscopie. ( . 41)
Din pacate tocmai din cauza acestei banalitati a simptomelor, timpul scurs intre aparitia primului simptom si diagnostic este destul de mare -in medie 6 luni, dar uneori pot trece chiar 1-2 ani. Din cauza timpului pierdut o mare parte din bolnavi nu mai pot fi operati, iar numarul celor care supravietuiesc la 5 ani de la data diagnosticarii este de doar 40%.
Sigur, nu inseamna acum ca la fiecare indigestie trebuie sa apelam la endoscopie. in fond nu cred ca exista vreo persoana care sa nu fi avut macar o data in viata stomacul "deranjat". Sa dem insa in ce situatii trebuie sa ne gandim si la ce e mai rau:
cand tulburarile digesti sunt persistente in timp chiar daca regimul alimentar este corect;
cand in familia noastra exista cazuri de cancer gastric de care am cunostinta;
cand stim ca suferim de o boala considerata ca o posibila leziune precanceroasa.
Nu va temeti de examinarea endoscopica, nu este atat de chinuitoare cum va imaginati dumneavoastra. la incercati sa inghititi o macaroana fiarta intreaga, din cele groase. Sigur ca puteti. Ati facut-o de altfel de mai multe ori, inconstient, la masa si nu vi s-a parut dezagreabil. Unde mai pui ca la endoscopie se face si o anestezie in fundul gatului pentru ca sa nu va chinuie senzatia de greata. Cu un pic de cooperare din partea celui examinat, nu spun ca devine placut, dar in orice caz nu-i greu de suportat. .Intotdeauna cand se vorbeste de diagnosticul precoce in cancerul gastric se da exemplul japonez. De ce? Pentru ca japonezii au cea mai mare experienta in acest domeniu si cele mai bune rezultate. Japonezii au demonstrat ca descoperirea cancerului gastric in forme incipiente, cand se poate face o operatie radicala, permite vindecarea (supravietuirea la 5 ani fara semne de boala) in 90-95% din cazuri. Pentru ca in Japonia cancerul gastric este extrem de frecnt, in ultimii 40 de ani i s-a acordat o atentie deosebita si toata populatia cu factori de risc prezenti, indiferent ca aa sau nu senine de boala digestiva, a fost supusa (si este in continuare) examenelor endoscopice periodice. Ce au realizat? O scadere cu mai mult de jumatate a deceselor prin cancer gastric.
Tratamentul cancerului gastric depinde de intinderea bolii in momentul diagnosticarii. Ca si in celelalte cancere este vorba de chirurgie, radioterapie si tratament citostatic.
Cand boala este avansata, adica a depasit peretele stomacului sau au aparut metastazele ganglionare si la distanta, radioterapia si tratamentul citostatic sunt singura solutie. Rezultatele nu sunt spectaculoase, dar in unele cazuri pot oferi pacientului o viata ceva mai buna decat ar aa fara tratament.
Chirurgia ramane insa actul terapeutic cel mai important pentru aceasta localizare. Am vazut deja ca in formele incipiente de boala, operatia radicala duce la vindecare in peste 90% din cazuri.

Operatie radicala in cancerul gastric inseamna fie scoaterea unei mici portiuni din stomac fie a stomacului intreg = gastrecto-mie, in functie de marimea tumorii si localizarea ei in stomac.

Chiar si in cazuri mai avansate, daca este posibila efectuarea gastrec-tomiei (se scoate intreg stomacul si se coase intestinul subtire de esofag) se face si apoi se completeaza cu celelalte tratamente: radioterapia ganglionilor din zona abdominala si tratament citostatic.
Tot chirurgul ne poate ajuta si in situatiile disperate cand din cauza blocarii cardiei sau a pilorului, bolnavul nu se mai poate alimenta deloc. Cand este blocata trecerea din esofag in stomac se face gastrostoma ( . 123 ), iar cand este blocata trecerea din stomac in intestinul subtire se face jejunostoma, adica se introduce furtunul de alimentare in intestinul subtire. Aceste manevre nu intarzie evolutia cancerului, dar cel putin usureaza chinul si omul nu moare de foame.
Sa renim la cazul fericit in care diagnosticul s-a pus la timp si pacientul a beneficiat de operatia radicala. Se poate trai foarte bine cu o parte din stomac si chiar fara el, daca se respecta anumite reguli de alimentatie. Recomandarile variaza in functie de tipul de operatie pe care l-a facut chirurgul, asa ca ele vor fi individualizate de la caz la caz. Oricum, un lucru este valabil pentru toata lumea: mese mici si repetate. Cantitatea totala de alimente pe care o ingurgitati in 24 de ore poate fi aceeasi cu a unui om cu stomacul intreg numai ca, pentru ca nu este loc in bucatica dumneavoastra de stomac, va trebui sa o impartiti in mai multe mese mici -deci nu trei mese pe zi, ci cinci, sase sau sapte. Trebuie sa mestecati bine mancarea si sa evitati alimentele foarte dulci sau cele care in mod normal baloneaza, cum este fasolea uscata. Daca nu respectati aceste recomandari o sa ati dureri de burta, senzatie de lesin -in timpul mesei sau la o ora, doua dupa -, scaun exploziv la putin timp dupa masa.
Persoanele care au gastrostoma trebuie sa introduca prin furtun alimente semilichide. Medicamentele pot fi si ele introduse pe aici. Locul pe unde furtunul de alimentare iese prin piele trebuie ingrijit cu atentie, mentinut curat si uscat. Va oferim cateva formule consacrate de amestecuri alimentare bine tolerate pentru hranirea pe sonda nazogastrica sau pe furtun de gastrostoma:
1 litru de lapte, 6 oua, 50 g unt, 50 g zahar, 50 g faina;
1 litru lapte, 300 ml supa clara (adica strecurata), 50 g unt, 6 oua, 200 g zahar, sare, vitamine - totul contine 2 300 calorii;
600 g lapte condensat, 120 g faina, 80 g cacao, 3 oua, 50-l00 ml suc de mere sau de alte fructe, 50 g sare, vitamina C, vitamine din grupul B - contine pentru fiecare litru de amestec 2.000 calorii.
Trebuie ajuns treptat (intr-o saptamana de la instalarea sondei) la 3.000-4.000 de calorii pe zi. Sigur ca nu se va putea introduce toata cantitatea odata ci va fi impartita in mai multe doze mici. Daca nu se respecta aceasta indicatie apar greata, varsaturile si diareea.
Chiar daca au trecut nu 5, ci 10-l5 ani de la operatia dumneavoastra de stomac si sunteti evident bine, va sfatuim sa nu renuntati la controalele medicale periodice. Cu trecerea anilor, lipsa stomacului face ca organismul nostru sa fie privat de o serie de elemente chimice importante pentru buna sa functionare. De exemplu, deficit de calciu si vitamina D care duce la osteoporoza, sau deficit de fier, rezultand anemii uneori destul de sere daca nu sunt tratate la timp. Medicul va sti sa corecteze toate aceste complicatii tardi ale gastrectomiei.In incheierea prezentarii cancerului gastric vrem sa renim inca o data asupra importantei controalelor medicale periodice la persoanele purtatoare de boli ce pot fi corelate cu aparitia mai frecnta a cancerului gastric. Nu le ignorati, nu le minimalizati, tratati-le corect si nu fugiti de examenele endoscopice.