Frecventa cancerului de intestin gros este in crestere atat la barbati, cat si la femei. Am explicat deja cat de importanta este alimentatia in declansarea bolii asa ca nu vom mai insista asupra acestui aspect. Nu vom insista, dar tot nu ne putem abtine sa va repetam macar atat: mancati fructe si legume proaspete, tratati-va corect afectiunile precanceroase daca stiti ca aveti asa ceva (colita ulceroasa, polipi adenomatosi, polipoza familiala). Cei cu colita ulceroasa fac de 20-30 de ori mai frecvent cancer de colon decat restul populatiei; polipul adenomatos mare si mai vechi de 20 de ani aproape intotdeauna se transforma in cancer; iar cei cu polipoza familiala cu polipi adenomatosi fac sigur boala.
La fel si in cazul cancerului gastric, simptomatologia cancerului de intestin gros este necaracteristica pana in stadiile avansate. Din aceasta cauza de la aparitia primului simptom si pana la diagnosticarea bolii se pierde un timp pretios - 6 luni pana la 1 an. Simptomatologia variaza in functie de localizarea tumorii, adica in functie de segmentul de intestin pe care se dezvolta:
colonul ascendent are un diametru mai mare, iar materiile fecale sunt fluide in aceasta portiune, de aceea tumora are timp mai mult sa creasca pana sa blocheze (stenozeze) intestinul. In general bolnavul nu prezinta constipatie, ci diaree sau perioade de con-stipatie alternand cu diaree. Durerea este la inceput mica dar creste in intensitate pe masura ce celulele canceroase invadeaza intreaga grosime a peretelui intestinal si cand tumora ulcerata se infecteaza de la materiile fecale cu care ne permanent in contact. De multe ori, chiar inainte sa apara suferintele digestive, se descopera o anemie cronic?, inexplicabila. Ea se datoreaza faptului ca bolnavul pierde mereu, in cantitati mici, sange la nivelul ulceratiei tumorale. Sangele acesta nu se vede cu ochiul liber in scaun pentru ca nu este in cantitate suficienta pentru a da aspectul de melcna (aici interne testul hemocult de care am vorbit la . 42)
la nivelul colonului transvers, celulele canceroase reusesc frecvent sa strabata toata grosimea peretelui intestinal si invadeaza organele din imediata apropiere, aparand astfel comunicari intre intestinul gros si stomac sau intre intestinul gros si cel subtire. Desigur ca materiile fecale, trecand prin aceste comunicari anormale (fistule) produc tulburari digestive, infectii, miros urat al gurii.
colonul descendent si sigmoidul au un diametru mai mic, iar materiile fecale sunt in aceasta portiune mai dense, mai consistente. Ca urmare, fenomenele de subocluzie (de blocare incompleta a tranzitului intestinal) apar mai devreme in evolutia bolii. Si durerea apare mai devreme, ea are caracter de colica si se linisteste oarecum cand bolnavul reuseste sa elimine gazele sau sa aiba scaun. Edent si aici pot aparea sangerari sau infectari ale tumorii.
tumorile localizate la rect, deci aproape de locul pe unde ies materiile fecale din organism, den repede simptomatice. in peste trei sferturi din cazuri hemoragia rectala (rectoragia) este unul din primele semne.

Rectoragie = eliminare de sange rosu prin scaun, sange care nu a apucat sa se digere (deci nu este negru ca la melena) pentru ca a avut de parcurs un drum scurt prin intestin. Poate fi amestecat cu materiile fecale, sau nu.

Bolnavul remarca sangerarea la fiecare scaun si adeseori elimina intre scaune niste mucozitati cu sau fara sange, care seamana perfect cu un scuipat - de aceea se si numesc spute rectale. (Am folosit termenul de "scuipat" pentru ca dorim sa fim bine intelesi de toata lumea, asta nu inseamna ca ar fi corect sa spunem "scuipati rectali".) Cand aceste hemoragii sunt frecvente si dureaza de ceva timp, apare anemia. Bolnavul are ba constipatie ba diaree si frecvent senzatia de scaun iminent, dar cand incearca, nu face nimic sau cel mult doar o cantitate mica de mucozitati, senzatia de rect plin ramanand prezenta in continuare. De ce se intampla asa? in mod normal, atunci cand materiile fecale ajung in rect simtim nevoia de a merge la WC. Prezenta lor declanseaza aceasta nevoie. in cazul cancerului rectal, prezenta tumorii la acest nivel da senzatia de rect plin deci declanseaza nevoia de a-l goli. Din cauza micsorarii diametrului intestinului (prin cresterea tumorii) scaunul dene tot mai subtire cu timpul, ajungand la grosimea unui creion si chiar mai subtire. Durerile nu sunt in general mari daca tumora nu a apucat sa invadeze toata grosimea peretelui rectal. Cand insa a trecut de rect si a invadat formatiunile din jur, dene intensa. Daca tumora are dimensiuni mari poate apasa ca urinara si apar tulburari la urinat. Alteori poate chiar invada peretele cii, aparand comunicari intre aceasta si rect cu infectii urinare severe rebele la tratament.
Indiferent de localizare apar in timp paloarea si oboseala datorate anemiei, febra, scaderea in greutate si diverse necazuri produse de metastazele la distanta.
La examinarea obisnuita a abdomenului medicul poate gasi uneori formatiunea tumorala, dar aceasta se intampla de abia cand tumora este mare si cand bolnavul este slab. Daca tumora se gaseste la cel mult o lungime de deget de la orificiul anal, tuseul rectal o poate decoperi iar la atingere uneori sangereaza.In marea majoritate a cazurilor examenele radiologice cu bariu (irigografie) reusesc sa lamureasca situatia.

Irigoscopie, irigografie = se introduce bariu in intestinul gros cu ajutorul unei clizme. Substanta umple si destinde intestinul, asa ca orice zona ingustata dene zibila.

Cand datele aduse de examenul radiologie nu sunt concludente se face colonoscopie (endoscopie digestiva inferioara).

Colonoscopie = examinarea endoscopica a intestinului gros = endoscopie digestiva inferioara. Aparatul se introduce prin rect pana la cec. Stim deja caprin endoscop se poate face biopsie exact din locul leziunii suspecte. in plus tot prin endoscop se pot face si unele mici operatii, de exemplu scoaterea unui polip.

Odata silit diagnosticul, daca nu sunt metastaze la distanta se poate recurge la chirurgie radicala, adica in scop curativ (de decare). Chirurgul taie portiunea de intestin ce cuprinde tumora cu mult deasupra si dedesubtul ei, pentru maxima siguranta. Cand aceasta este localizata foarte aproape de orificiul anal, singura solutie este scoaterea cu totul a rectului si anusului - altfel vor ramane celule canceroase la limita de jos a taieturii si boala va reveni. Edent ca fiind nevoie de un orificiu prin care sa se elimine materiile fecale, trebuie adus la exterior capatul taiat al intestinului. Ar putea fi coborat tot acolo unde era inainte orificiul normal numai ca nemaiexistand sfincterul de inchidere, locul acesta ar fi cel mai prost ales. De aceea capatul intestinului este adus la suprafata abdomenului, in partea de jos stanga. Aici nu exista posibilitatea improzarii unui sfincter care sa fie controlat prin vointa pacientului, asa ca materiile fecale ies permanent prin oficiul cutanat -cu alte cunte, nu ne mai putem tine. Pentru ca persoana cu anus contra naturii (i se spune asa pentru ca nu are aceeasi localizare ca cel cu care ne-am nascut) sa poata avea o ata relativ normala si sa nu fie nevoita sa se izoleze de societate, exista niste pungi speciale care se lipesc pe piele sau se aplica cu ajutorul unui aparat, in care se aduna materiile fecale, pungi pe care pacientul le goleste sau le schimba periodic. Pielea din jurul acestui orificiu este foarte sensibila din cauza umezelii si a plasticului sub care sta mereu, asa ca trebuie ingrijita cu mare atentie de mai multe ori pe zi. Am constatat ca. in unele cazuri, persoanele care au o greutate normala, un tonus eficient la nivelul muschilor abdominali si o alimentatie corecta, reusesc sa-si controleze destul de bine cu ajutorul acestor muschi evacuarea fecalelor prin anusul abdominal. Oricum, dupa un oarecare timp de acomodare, prin modul de alimentatie, pacientul reuseste sa controleze multumitor consistenta si cantitatea fecalelor eliminate.
Uneori chirurgul constata ca din cauza invaziei canceroase in tesuturile din jur nu poate indeparta segmentul de intestin bolnav. Si totusi trebuie cu orice pret sa se gaseasca o modalitate de a reface tranzitul materiilor fecale. in aceasta situatie are doua posibilitati: fie creeaza o cale de trecere care sa ocoleasca tumora = o derivatie, fie (daca obstacolul este pe rect) taie in zona sanatoasa de deasupra tumorii si scoate intestinul la piele - deci face anus contra naturii lasand tumora pe loc. Sigur in aceste situatii actul chirurgical nu opreste cu nimic inaintarea bolii dar cel putin usureaza zibil suferintele bolnavului si-i mai da o sansa, facand posibila aplicarea celorlalte metode terapeutice - radioterapia si citostaticele.
Radioterapia s-a dovedit eficienta mai ales in localizarile rectale. Astazi se stie ca si in cazurile perfect operabile la diagnosticare, aplicarea radioterapiei preoperator scade simtitor riscul aparitiei in timp a recidivelor locale. in cazurile avansate, care nu mai pot beneficia de operatie radicala (curativa) in momentul diagnosticarii, radioterapia poate reduce dimensiunile tumorii facand-o abordabila chirurgical (reconvertire) si, chiar daca nu se reuseste acest lucru, bolnavul va trai mai mult si cu suferinte mai mici decat cele pe care le-ar fi avut de indurat fara tratament radiologie.
Citostaticele se asociaza chirurgiei si radioterapiei cand stadiul bolii si tipul histopatologic de cancer o cer. in ultimii ani s-au pus la punct noi scheme de tratament citostatic cu rezultate din ce in ce mai bune.
La modulul in care vorbeam despre evolutia naturala a cancerului, am descris, dand ca exemplu chiar cancerul de colon, metastazele prin imtare. Adica, celulele desprinse de pe suprafata tumorii sunt purtate de materiile fecale si se prind undeva mai jos pe peretele intestinului. Oricat de atent s-ar examina intregul intestin inaintea operatiei, exista probabilitatea ca undeva, la distanta mare de tumora, o celula canceroasa sa se fi prins de perete si sa reuseasca sa dezvolte aici, in timp, o noua tumora. De aceea este neaparat necesara efectuarea controalelor medicale periodice dupa terminarea tratamentului. Descoperita la timp, o astfel de metastaza poate fi rezolvata chirurgical fara mari probleme.
Vom incheia prezentarea cancerului de intestin gros cu urmatoarea recomandare (si rugaminte!): oricat de socati, speriati sau dezgustati ati fi de idee, NU refuzati anusul contra naturii atunci cand este singura solutie corecta propusa de medic. Oricat de chinuita s-ar parea ata pe care ar urma s-o traiti cu o punga de plastic pe burta, credeti-ne pe cuvant, va fi inabil mai buna decat fara operatie. Am avut ocazia sa ne lom de situatii in care bolna cu cancer rectal aflat intr-un stadiu cu sanse foarte mari de ndecare au refuzat cu incapatanare operatia pe care dupa o perioada de timp in care boala a avansat necrutator sa fie ei cei care s-o solicite insistent. Din pacate prea tarziu pentru a mai putea fi vorba de ndecare.