Exista o mare asemanare intre cancerul colului uterin si cel al corpului uterin in ceea ce priveste simptomatologia si tratamentul. Primele simptome de boala sunt comune celor doua localizari:
sangerari anormale intre menstre sau dupa instalarea menopauzei;
scurgeri ginale apoase, galbui sau sanghinolente;
dureri in abdomenul inferior (micul bazin) ce pot iradia in spate de la nivelul lombelor pana la "noada".
La examenul ginecologic medicul poate suspiciona boala dar diagnosticul de certitudine il pune numai chiuretajul bioptic. Ce este un chiuretaj stie toata lumea, la chiuretajul bioptic toata mucoasa uterina "razuita" se examineaza cu atentie, bucatica cu bucatica, la miscroscop. La fel ca la cancerul colului uterin pentru a se putea aprecia exact intinderea reala a bolii in organism este nevoie de cistoscopie, rec-toscopie, urografie, tomografie computerizata etc, toate sau cate dintre ele in functie de fiecare situatie in parte.
Netratata la timp tumora se intinde in jos, catre colul uterin si gin; prin trompe catre ore si prin grosimea peretelui uterin catre ca urinara si/sau intestinul gros. Celulele maligne din tumorile uterine spre deosebire de cele din cancerul colului prefera pentru imprastierea in organism calea selor de sange. Ca urmare apar mai repede metastaze in ficat, plamani, oase, etc. Cand boala este ansata, pe langa sangerarile ginale si durerile locale apar si suferintele provocate de inzia celulelor canceroase in organele din jurul uterului si de metastazele la distanta. Inzia cii urinare si a intestinului gros ridica aceleasi probleme pe care le cunoasteti deja: tulburari la urinat, la defecatie, blocarea ureterelor si deci afectarea rinichilor, fistule.
Iradierea - interna si externa - precede operatia. Cu toate posibilele ei necazuri, ofera rezultate bune. Chiar daca nu poate omori toate "cuiburile" de celule maligne, scade simtitor riscul recidivelor bolii dupa efectuarea operatiei. Chirurgul trebuie sa scoata colul uterin. corpul uterin. trompele, orele si toti ganglionii din preajma chiar daca sunt aparent normali. Dupa operatie hotararea privind restul tratamentului ce mai trebuie efectuat depinde, cum sper ca deja toata lumea a inteles, de rezultatul examinarii la microscop a intregii piese operatorii (tot ce a scos chirurgul). Sa nu aveti impresia ca daca chiuretajul bioptic scoate atat de mujt material pentru examinare microscopica aduce toate datele importante legale de stadiul bolii. De-abia examinarea trompelor, orelor, ganglionilor scosi de chirurg ne permit sa stim exact cat de intinsa era boala si. in functie de asta, cat de agresivi urmeaza sa fim in continuare cu tratamentul pe care trebuie sa-l mai facem: suplimentarea sau nu a dozei de iradiere externa, tratament citostatic. hormonoterapie (cu medicamente progesteronice).
Uneori chirurgul este nevoit sa scoata si o parte din ca urinara sau din intestinul gros. iar alteori chiar trebuie sa le scoata cu totul -ca si/sau rect. S-a cam renuntat la aceasta operatie pentru ca s-a constatat ca nu-i ofera bolnavei ani mai multi sau mai buni decat tratamentul hormonal asociat cu cel citostatic. mai ales de cand au aparut noi citostatice si preparate hormonale mai eficiente decat cele folosite CU ani in urma.
Cu toata "artileria grea" pusa in bataie, prognosticul bolnavelor ajunse in stadii ansate la medic este chiar mai prost decat cel din stadiile similare ale cancerului de col uterin. Dar in stadiul I de boala rezultatele ce se pot obtine sunt foarte bune - 80-95A/}- supravietuire peste 5 ani fara nici un semn de boala, ceea ce in oncologie echileaza de cele mai multe ori cu vindecarea.
Daca controalele ginecologice periodice ar fi respectate, medicul ar descoperi si trata la timp leziunile precanceroase ceea ce ar scadea simtitor riscul aparitiei bolii. Oricum, sfatuim ca macar atunci cand obserti o scurgere sau o sangerare anormala ginala sa prezentati fara intarziere la un cabinet ginecologic.