Strugurii (Vitis vinifera) contin quercitina, care impiedica inmultirea celulelor canceroase. Este doar unul din motivele pentru care este foarte indicata o cura cu struguri, de cate 500 g de struguri pe zi, pe perioade mai lungi de timp, sau cu must, cate 200 ml de 3 ori pe zi.
Cercetatorii de la Universitatea din Illinois, SUA, au descoperit recent in struguri aproximativ 10 flavonoide noi, care confera boabelor de strugure o activitate anticancerigena mult mai marcanta decat li se atribuia pana in prezent. Rezultatele unui studiu in vitro arata ca aceste noi flavonoide inhiba activitatea unei enzime

toposomeraza II

cai-e joaca un rol esential in aparitia cancerului. In medicina clasica se folosesc anthraciclina si eto-pozida, inhibitori sintetici ai toposomerazei II, pentru a trata unele forme de cancer, cum ar fi boala Hodkin. Substantele care apartin clasei de inhibitori ai topomerazei II pot sa franeze multiplicarea celulelor canceroase si chiar sa suprime tumorile. Elvira Gonzales de Meija, care a facut parte din echipa ce s-a ocupat de studiul strugurilor, subliniaza ca flavonoidele din struguri actioneaza in sinergie pentru a produce efectul anticancerigen, ceea ce inseamna ca activitatea lor conjugata este mult mai marcanta decat daca sunt luate separat. De aceea, este preferabil sa consumati struguri decat sa luati aceste flavonoide separat.
Noile flavonoide izolate din struguri sunt cynidinele, myrcetina si rutina. Rezultatele studiului arata ca activitatea anticancerigena a acestor substante (care sunt polifenoli) este mai mare decat a resveratrolului, un alt component din strugure caruia i se atribuiau proprietati chimio-profilactice (prevenirea cancerului si a tulburarilor cardiosculare). Efectele lor ar fi egale si chiar mai puternice decat polifenolii din ceaiul verde.
Conditia este sa se consume 200 g struguri zilnic, impreuna cu coji si cu samburii bine maruntiti in gura. Se poate face si suc din struguri, din care se beau 200 ml zilnic. Separat, coaja si semintele din boabe uscate se pot transforma in praf, din care se ia cate 1 lingurita de 3 ori pe zi. Este cea mai eficienta metoda, labila in toate formele de cancer. Practic, dupa ce se stoarce mustul, se despart coditele de boabe si seminte. Se pun apoi boabele, asa strivite cum sunt, impreuna cu semintele intr-o sita si se spala bine sub jet de apa. Se lasa sa se scurga, apoi se pun pe foi de hartie alba la uscat, in strat subtire. Dupa uscare, se pun in pungi de hartie pentru a nu mucegai. inainte de folosire, se macina cu rasnita de cafea si se lua din acest praf un rf de cutit sau chiar o lingurita de 3 ori pe zi. Este indicat sa se foloseasca strugurii de culoare inchisa. De asemenea, coditele se pot usca separat si se pot folosi tot sub forma de praf in cazul diareei sau in enterocolite.

Cojile si semintele de struguri

Sunt indicate in special cele de la strugurii negrii sau rosii. Strugurele negru contine un colorant, enocianina, care este tonic. Cojile si semintele de struguri sunt bogate in flavonoide, antociani si vitaminele A, Bl, B2, B3, B5, B6, B9, C, E. Cozile de la ciorchine sunt si ele indicate pentru continutul ridicat de tanin.
De ce sunt utile ? In primul rand se remarca efectul antioxidant foarte puternic, care ajuta la tratarea cancerului, chiar si a celui rezistent la chimioterapie. De asemenea, rezol multe afectiuni ale selor de sange si chiar refac sau cel putin ajuta la refacerea muschiului inimii. Reduc riscul diabetului, previn toate bolile grave: cancer, SIDA, leucemie, hepatite. Mai mult, s-a dovedit ca inhiba multiplicarea anumitor virusi, regleaza diferite dereglari din organism, chiar si cele hormonale. Artrite, maladii degenerative, boli cardiosculare etc, toate acestea pot fi influentate in mod pozitiv de catre cojile de struguri. De asemenea, contribuie la incetinirea procesului de imbatranire, curata arterele. Este unul dintre cele mai puternice anticancerigene, cunoscute si pentru proprietatea de a reface celula hepatica. In concluzie, nu numai ca nu permit celulelor canceroase sa se inmulteasca, dar chiar le distrug, stopand aparitia metastazelor. Chiar daca exista metastaze, acestea vor regresa daca se face o cura sustinuta cu praf din coji de struguri si seminte.

Obtinere
Toamna se culeg strugurii. Din acestia se stoarce cu ajutorul teascurilor mustul, si se pastreaza cojile si semintele care, de obicei, se arunca. Se spala cu apa, apoi se aleg boabele si se pun deoparte coditele de la ciorchini. Se mai pot spala apoi inca o data, apoi se pun in strat subtire la uscat. Trebuie sa fie intoarse de mai multe ori pentru a nu mucegai. Dupa ce s-au uscat bine, se pun separat boabele si semintele intr-o parte, iar coditele in alta parte. Se pastreaza in pungi de hartie. Se pun in rasnita de cafea boabele si semintele si se transforma in praf fin.

Administrare
In functie de afectiune se face o cura mai lunga sau mai scurta. Se ia cate 1 lingurita de 3 ori pe zi, din acest praf. Se prepara numai cat se consuma intr-o singura zi. Se poate pune in orice mancare, principalul este sa ajunga in stomac.
Cozile de la ciorchine sunt si ele utile in cazul ricelor si in cazul diareei sau in diferite enterite ori alte afectiuni intestinale.
Se poate face o cura de 30 de zile, apoi se face o pauza de 7 zile si, daca exista o afectiune mai gra, se poate relua.

In timpul pauzei este bine sa se consume alte fructe colorate: afine, coacaze negre etc.
Cat costa? Foarte putin si este foarte eficient.
In cancerul pielii, acest praf se aplica extern sub pansament steril si se tine timp de 2 ore. dupa care se spala cu un ceai din te si se aplica alt pansament identic a doua zi. In cazurile in care este tolerat, se poate tine si perioade mai lungi de timp, chiar intreaga noapte.
Din ciorchine se pun 1-2 lingurite maruntite la 250 ml apa si se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoara. Este foarte util in cazurile de diaree, colite de fermentatie etc. De asemenea, contribuie la vindecarea ulceratiilor intestinale, inclusiv in cazurile cu hemoragii. Se poate folosi si pentru cei care au rice cu diferite localizari, atat intern, cat si comprese externe.