Afectiunile inflamatorii ale endocardului includ endocardul valvu-lar .si cel parietal. Cele valvulare sint mai frecnte, acesta fiind supus unor mai mari solicitari mecanice si au si o expresie clinica mai usor de sesizait. Endocardita parietala reprezinta fie o extensiune a afectarii aparatului valvular, fie sint reactii ale endocardului la afectiuni miocardice, fiind mai mult observatii de ordin anatomopatologice.
In discutia acestui modul vor fi luate in consideratie :
A. Endocardila reumatismala.
B. Endocardita bacteriana (acuta si subacuta),
C. Endocardite rare :
1. Endocardita trombotica nebacteriana.
2. Endocairdita rucoasa atipica din
lupusul eritemaios diseminat (boala Liebman-Sachs).
3. Endocardita tibroplastica eozinofilica.
4. Endocardita tuberculoasa. !>. Endocardita luetica.
6. Endocardita miofibixxisa (fibroelastoz;)).
7. Carcinoidul (argentaiinom).
In clinica, cele mai importante prin problemele pe care le ridica sint endocardita reumatismala si endocarditele bacteriene acute si subacute.
Celelalte sint rare, reprezinta o localizare a unei boli generale.
Diagnosticul endocarditei reumatismale
Pace parte din loul olinic al reumatismului Bouillaud-.So-kolski (reumatismul poliarticular acut fiind de multe ori un element esential de diagnostic al acestei boli). Este considerata a fi identica, etiologic, patogenic si evolutiv, cu endocardita din alte afectiuni strop-tococice :
coreea acuta si scarlatina. Trebuie subliniat ca leziunea endo-cardiaca are o manifestare clinica mai usor de sesizat, insa in reumatism este vorba de o interesare a intregii inimi, adica o cardita reumatismala. Diagnosticul se pune pe baza descoperirii unei afectiuni valvulare la un bolnav cu reumatism poliarticular acut, asa incit intr-o prima faza diagnosticul acestuia este esential. intr-un procent destul de mare se descopera sechela endocarditei reumatismale
viciul valvular
la un bolnav care nu a prezentat un lou clinic de reumatism Bouil-laud-Sokolski.
Boala incepe de obicei cu o angina sau o
faringita acuta, eu aspect banal, care trece de obicei neobservata. Daca se face un examen bacteriologic al exsudatului faringian se depisteaza streptococul hemo-litic A. Urmeaza o perioada de liniste sau persista citeva semne dis-irete : astenie, slabire,
cefalee si uneori o stare subfebrila.
Dupa aproximativ 23 saptamini apare poli
artrita acuta, febrila. Manifestarile articulare pot uneori sa lipseasca total, insa de obicei sint prezente. Incidenta R..P.A. fiind mai mare la oopii si tineri pina la 20 de ani, un astfel de lou clinic inclina mult catre boala B.S.
Examenele de laborator in acest stadiu vor arata :
anemie cu leueocitoza, cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor, proteina C reactiva crescuta, ca si fibrinogenul si titrul antistreptolizinei O.
Artropatia reumatismului Bouil'laud-Sokolski tipica este fugace, trece de la o articulatie la alta, este foarte dureroasa, tumefiata, rosie. Cedarea inflamatiei articulare la salicilati este considerata ca avind valoare diagnostica.
Examenul inimii se va face zilnic, pentru a putea depista la timp interesarea cardiaca. Zgomotele cardiace devin mai asurzite, zgomotul I la virf devine mai sters ; ulterior poate aparea un suflu sistolic. Daca acesta cuprinde toata sistola si se transmite in axila pledeaza pentru o cardita reumatismala,
insuficienta mitrala putand fi atit rezultatul endocarditei reumatismale, cit si al interesarii intregului aparat valvular, inclusiv inelul mitralei, pMierii si cordajele tendinoase. Intensitatea acestui suflu nu permite aprecieri asupra gradului de lezare val-vulara organica, deoarece nu s-au constituit modificarile scleroase. retractile. Un scurt suflu sistolic la virf si chiar la celelalte focare nu are semnificatia unui proces endocarditic, deoarece febra, anemia, tahicardia pot explica modificari stetacustice functionale. Durata de 46 luni a unui suflu sistolic la virf sau aorta este un indiciu de constituire a unui viciu valvular. Suflurile diastolice nu apar de obicei in faza acuta, ele fiind semne de leziune cieatriceala. Totusi, suflul diastolic aortic. cu intensitate deserescinda si proare pe marginea stinga a sternului poate fi expresia unei constituiri precoce a leziunii valvu-lare de
insuficienta aortica. Depistarea unui suflu diastolic la un bolnav cu reumatism poliarticular acut in plina evolutie indica in general o leziune che determinata de un proces evolutiv anterior.
Poliartrita nu este obligatorie intr-un reumatism Bouillaud-So-kolski, totul putind sa evolueze insidios, numai cu stare febrila sau subfebrila, astenie,
slabire in greutate, anemie si restul semnelor biologice prezente. Interesarea structurilor cardiace este mai frecnta la copii si tinerii sub 25 de ani. Electrocardiograma furnizeaza argumente in plus pentru un reumatism evolutiv : in special un bloc aitriontri-cular de gradul I (alungirea spatiului PR (PQ) peste 0,20 secunde), mai rar de gradul al II-lea sau al III-lea. modificari ale segmentului ST sau tendinta la aplatizare a undei T in derivatiile standard I si II.
Pentru diagnosticul reumatismului Bouillaud-Snkolski se folosesc asa-numitele criterii ale lui Jones, modificate de Asociatia americana de cardiologie :
Criterii majore.: artrita ; oardita ; coreea ;
nodulii subcutanati (Meynet) ; eritemul inelar sau marginal.
Criterii minore :
febra ; PR(PQ) alungit ; arlralgii : crest vitezei de sedimentare a hematiilor, proteina C reactiva pozitiva, leu-cocitoza ; titrul ASLO crescut : prezenta unei valvulopatii reumatice.
In general se considera ca prezenta a doua criterii majore sin!. suficiente pentru diagnostic, la fel ca si prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
Diagnosticul endocarditei reumatismali1 acti trebuie facut in primul rind cu endocardita bacteriana.
Endocardita din poliartrita cronica evolutiva are foarte rar expresie clinica, in special aortica, cu toate ca anatomopatologic este prezenta foarte frecnt, cu localizare mitrala si aortica. Artropatii cu prinderea in special a articulatiilor mici, simetrice, cu anchiloze si examenele biologice ( "Bolile de colagen") pot clarifica diagnosticul in marea majoritate a cazurilor. .Studiul sj urmarirea evolutiei sin: cisi in diagnosticul majoritatii cazurilor.
