Consider ca o persoana sedentara, care are o
alimentatie destul de dezechilibrata, poate consuma pana la trei lingurite (15 g) de
zahar pe zi, luand in calcul si
zaharul continut in prajituri, bauturi dulci, ciocolata! Cele trei lingurite de zahar pot fi inlocuite cu miere, fructoza, concentrat de
pere sau sirop de artar.
a Zaharul nerafinat: nu il confundati cu ruda lui, zaharul
brun. Zaharul nerafinat este mai putin nociv decat cel alb, albit printr-un procedeu chimic si saracit in nutri-menti. Un alt antaj: este putin cancerigen.
a Fructoza: este un zahar care se comporta ca un zahar cu
absorbtie lenta, and indicele glicemic de 25, ativ cu al zaharului alb, care este de 92. Valoarea sa calorica este identica celei a zaharului (10 g de zahar dezvolta 40 de calorii), dar pentru a obtine un gust dulce identic cu cel a 10 g de zahar este nevoie doar de aproximativ 6 g de fructoza. Fructoza se caramelizeaza la 100A C. Are efect cancerigen. in cantitate prea mare (aceasta difera de la o persoana la alta), este
laxativ si poate sa provoace diaree.
a Mierea si
siropul de artar: cu toate ca acestea contin vi-
tamine si
minerale (in cantitati foarte mici!), raman totusi zaharuri si sunt cancerigene! Indicele glicemic al mierii este de 126!
Excesul de zahar ne poate perturba organismul pe termen lung - de exemplu, printre altele, poate produce carente de
vitamine din grupul B. Celulele nervoase sunt primele care sufera din aceasta pricina, putand aparea fenomene de spas-mofilie. Excesul de zahar poate provoca diabet, suprapondera-litate si boli cardiosculare.
O felie de prajitura (cumparata dintr-o patiserie) contine aproximativ 30 g de zahar!
O sticla (30 dl) de bautura gazoasa de tip Coca-Cola contine si ea tot aproximativ 30 g de zahar.In felul acesta, cele 15 g de zahar pe zi pe care sfatuiesc sa le consumati sunt repede depasite!
Dar iata o surpriza frumoasa, o zana buna a gustului dulce: este vorba de zaharul de mesteacan (xylitolul), un zahar care face bine!
Acesta este extras din coaja mesteacanului. Xylitolul este o substanta naturala, pe care o gasim si in
fructele si legumele fibroase, ca si in stiuletele de porumb. Este produs in mod natural in organism, in cantitate de aproximativ 15 g pe zi in cursul unui meolism normal.
Gustul lui este identic cu al zaharului alb, doar ce mai usor decat al celuilalt, lata ce proprietati are:
- contine pe jumatate numarul de calorii al zaharului alb;
- este alcalizant, spre deosebire de zaharul alb, care este acidifiant;
- nu participa la reactiile Maillard, adica nu se brunifica in decursul fierberii;
- este bun pentru dinti. Poate fi lasat in gura toata noaptea!
- indicele sau glicemic este de 7, fata de 92 al zaharului alb. in consecinta, este meolizat incet, ceea ce face din el un silizator natural al insulinei.
Toate acestea fac din el indulcitorul ideal pentru diabetici si pentru persoanele care vor sa slabeasca.
Consumat in cantitate prea mare, poate fi laxativ, asemenea fructozei. Ca in orice alt caz, nu faceti abuz! in plus, cum este vorba de un produs destul de recent si transformat (indulcitor de sinteza), cu toate cercetarile pe care le-am intreprins, nu am descoperit nici o contraindicase in a-l consuma. Or, se poate foarte bine ca ulterior alte studii sa descopere contrariul. Din nefericire, traim intr-o perioada in care trebuie sa ne indoim de orice, intr-atat a devenit de mare manipularea in scopul profitului. Uneori este nevoie de multi ani pentru a se demonstra realul efect nociv al unui produs.
Se pare ca zaharul de mesteacan se dovedeste eficace pentru inhibarea Candidei Albicans, o gra problema a mi-cozelor sistemice si a altor bacterii intestinale periculoase precum Helicobacter-pylori, responsabile de
ulcerul gastric si duodenal si chiar de
cancerul stomacului. Deocamdata, prezinta un inconvenient serios: este scump!
Se gaseste in magazinele cu produse dietetice, dar este inca greu de gasit in Franta in atie cu, sa spunem, Elvetia.
Va sfatuiesc sa inlocuiti zaharul, in retetele pe care le preparati, cu xylitol sau sa inlocuiti o mica parte cu xylitol si cealalta parte cu zahar nerafinat produs in agricultura biologica.
De asemenea, puteti diminua cantitatea de zahar indicata sau sa o inlocuiti cu fructe, piureuri de
fructe sau fructe uscate.
La prajiturile pe care le faceti, pe langa zahar, inlocuiti faina alba cu faina integrala ori semi-integrala. Luati in calcul faina de alac marunt, foarte saraca in gluten, caci este ta cea mai apropiata de graul salbatic. Ideal ar fi sa folositi faina proaspat macinata!
Diminuati si cantitatea de materii grase indicata in retete, cu un sfert sau chiar cu o treime.
Pentru inghetatele preparate "in casa", puteti inlocui zaharul rafinat cu zahar de mesteacan,
laptele de ca cu
lapte de orez sau de migdale, iar smantana cu smantana de soia.
Exista, de asemenea, numeroase deserturi pe baza de tofu: alegeti tofu japonez, care este mai moale si se amesteca mai usor cu celelalte ingrediente. Astfel, o spuma de
ciocolata preparata din tofu si zahar de mesteacan fi usoara si buna pentru sanatate, la fel ca si o spuma de fragi